„În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), neexistând nicio opinie de apreciere a leului. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8886, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9777 (în condiţiile în care anticipaţiile individuale au variat între 4,8500 şi 5,1500). Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2021/septembrie 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,94%”, se arată într-un comunicat al CFA România.
Potrivit documentului, 60% dintre participanţi anticipează majorarea ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar peste 73% anticipează majorarea primei de risc (măsurată prin CD) a României în următoarele 12 luni. Peste 66% consideră supra-evaluate preţurile proprietăţilor imobiliare din marile oraşe.
În document se menţionează faptul că din luna aprilie a acestui an, în cadrul sondajului au fost adăugate şi întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale. Rezultatele pentru luna august 2020 relevă că în ceea ce priveşte durata impactului economic al cornavirusului cea mai mare parte a respondenţilor (70%) anticipează că acesta se va resimţi puternic până în trimestrul II al anului 2021.
Referitor la deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020, valoarea medie a anticipaţiilor este 8,3%. În ceea ce priveşte evoluţia, în termeni reali a PIB în anul 2020, valoarea medie a anticipaţiilor este -4,7%.
Valoarea medie a anticipaţiilor privind rata şomajului la finalul anului 2020 este 7%.
„Modul de revenire al economiei. Cea mai mare pondere a respondenţilor (40%) anticipează revenirea de forma unui semn Ťradicalť adică, se va recupera rapid o parte din scăderea economică, iar recuperarea celeilalte părţi va fi lentă. Respondenţii au fost întrebaţi despre persistenţa modificărilor de comportament (de muncă, călătorie, cumpărături). Cele mai multe opinii sunt că aceste modificări de comportament vor fi permanente. O altă opinie este că vor fi de lungă durată (mai mulţi ani), însă disruptive„, se arată în comunicat.
Pe de altă parte, în luna august 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut faţă de luna anterioară cu 3 puncte până la valoarea de 33,3 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 9,4 puncte). Aceasta evoluţie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.
Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a crescut, faţă de luna anterioară cu 2,6 puncte, până la valoarea de 22,5 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 39,2 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a crescut în luna august cu 3,2 puncte până la valoarea de 38,7 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 5,4 puncte).