„07.10.2020 – Intervenție în plenul Parlamentului European – Nagorno Karabah.
Armenia și Azerbaijan nu pot ajunge singure la un compromis și dacă nu acționăm hotărât, finalul va fi un război devastator.
Diplomația UE, a SUA și a Franței, trebuie să convingă Rusia să accepte o rezoluție a Consiliului de Securitate în sensul celor șase principii convenite la Madrid, ca singură soluție de rezolvare durabilă a conflictului. (O soluţie care ar putea garanta pacea).
Din păcate, Grupul de la Minsk, format din SUA, Franţa şi F.Rusă, este divizat, ceea ce îl face ineficient.
În timp ce Federaţiea Rusă susţine principiul „dreptului la autodeterminare” în baza căruia şi-a justificat intervenţiile militare expansioniste în regiune, Transnistria, Georgia, Nagorno Karabah, Crimeea sau Estul Ukrainei, SUA şi Franţa rămân atașate principiului „integrităţii teritoriale a statului”.
Principiul „autoderterminării” nu poate justifica modificarea prin forță a frontierelor unui stat. Vezi Actul Final de la Helsinki – 1975.
Angajarea Turciei de partea Azerbaijanului reprezintă un element de noutate dar care nu poate surprinde având în vedere că este în politica Turciei să menţină echilibrele regionale cu Rusia care în acest caz susține Armenia.
Mai mult, Turcia doreşte să-şi garanteze aprovizionarea cu gaze naturale din Azerbaijan.
Din păcate, Uniunea Europeană se află scufundată în ambiguitate, încercând să navige între principiile „integrităţii teritoriale” şi cel al „dreptului la autodeterminare”.
Uniunea nu poate fi credibilă susţinând în mod corect principiul „integrităţii teritoriale” în cazul Ukrainei, Georgiei şi Moldovei, în timp ce oscilează între principiul „suveranităţii” şi cel al „autodeterminării” în cazul Nagorno Karabah.
Avem obligația susținerii principiului suveranității, dacă vrem să contăm.
De altfel, nu ştiu niciun stat al UE care nu are principiul suveranităţii ca primă opţiune.”, a scris Băsescu, vineri, pe Facebook.