Conform credintei populare, in aceasta zi este interzis sa calci, sa cosi, sa faci de mancare sau orice alte treburi in gospodarie, fiind primejdie de boli, în special boli de cap şi de ochi, scrie calendarulortodox.ro. Există credinţa că cine va coase sau va toarce, va face negi pe mâini.
O alta superstitie straveche spune ca, printre bucatele mancate sau care sunt date de pomana, nu trebuie sa fie cele însemnate cu cruce, precum nucile sau castravetii. In schimb, este recomandata impartirea de must si de vin nou, dar si de paine si lipie.
Citeste si Ce blestem poartă veşmintele Sfintei Cuvioase Parascheva
Potrivit traditiei, Sfanta Cuvioasa Parascheva se roaga la Dumnezeu si pentru femeile insarcinate. In popor se spune ca daca esti insarcinata si urmeaza sa fii mamica, este recomandat sa imparti din bucatele tale cu copiii sarmani. Astfel, Sfanta te va ocroti la nastere, iar nasterea copilului va fi una usoara si lipsita de dureri.
Mai mult decat atat, se fac si unele previziuni ale vremii in functie de cum se prezinta vremea in ziua de 14 octombrie, dar tinand cont si de somnul oilor. Daca oile dorm inghesuite si stranse laolalta in această zi, ciobanii spun ca iarna va fi una grea, lunga si friguroasa. Iar daca oile dorm risipite, iarna va fi domoala si blanda.
În această zi, la sate, se face “îngroparea” verii; se face o masă comună la biserică, cu bucate multe şi alese, scrie superstitii.ro. Mulţi gospodari, însă, postesc cu desăvârşire în această zi, pe care poporul o numeşte şi Vinerea Mare, indiferent în ce zi cade această sărbătoare, căci se spune că Sfânta a fost chinuită de păgâni într-o zi de Vineri.
Superstiţia spune că dacă toamna nu plouă până la Cuvioasa Parascheva, atunci se pune iarna curând; cum va fi această zi, aşa va fi mereu până la Sfântul Dumitru.
Acum se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieiii să fie născuţi înainte cu două săptămâni de Paşte; superstiţia spune ca mieii ce se vor naşte vor fi frumoşi şi pestriţi. Din această zi, până la 27 octombrie nu e bine să se semene secară, căci e primejdie de moarte pentru semănător.
Sfânta Parascheva a intrat în mănăstire încă înainte de a împlini 20 de ani. Este vorba despre o mănăstire închinată Maicii Domnului din oraşul Ieracleea Pontului. După cinci ani petrecuţi aici, a reuşit să plece la Ierusalim, căci dorea foarte mult să vadă Mormântul Domnului şi să calce pe urmele Mântuitorului. De aici a mers în Valea Iordanului, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice.
Înainte de a trece la cele veşnice, a plecat de la mănăstirea de călugăriţe din pustiul Iordanului şi s-a reîntors în ţara sa, într-un loc numit Calicratia, aici s-a nevoit doi ani în Biserica Sfinţilor Apostoli, până în clipa în care a plecat din această viaţă.
Citeşte şi Rugaciune catre Sfanta Parascheva. Primesti ajutor imediat!
A fost îngropată ca o străină, pentru că nimeni nu ştia cine era. După mult timp, în urma arătării minunate a Sfintei, care a cerut unui monah să-i mute trupul, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinţilor Apostoli din Epivat, pentru închinare şi cinstire.
În anul 1235, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, iar pentru o vreme au fost duse la Belgrad. În 1521, sfintele moaşte au ajuns la Constantinopol, fiind răscumpărate de la turci de Patriarhia Ecumenică, şi au fost aşezate pentru început în Biserica Sfânta Maria Panmacaristos, pe atunci Catedrală patriarhală. În urma transformării acesteia în geamie, moaştele Sfintei Parascheva au fost mutate în alte biserici: Vlahserai (1586), Sfântul Dumitru (1597) şi Sfântul Gheorghe din cartierul Fanar (1601).
După 120 de ani, ele au fost strămutate pe pământ românesc.