UPDATE: Jandarmii au început să-i lase pe toţi credincioşii, indiferent dacă sunt din Iaşi sau nu, să meargă la racla moaştelor Sfintei Parascheva.
UPDATE: După ce slujba s-a terminat, o parte dintre credincioși au devenit revoltați că nu pot ajunge la racla sfântă. Oamenii au scandat și și-au cerut drepturile.
Oamenii au început să cânte cântece religioase pentru a-i îndupleca pe jandarmi.
UPDATE: La Catedrala din Iaşi sunt şi Codruţa Cerva şi Oana Lovin, care au reuşit să treacă de jandarmi şi să ajungă la racla Sfintei Parascheva.
„Noi am fost in spate, la racla. Am venit pasnic, Este un moment solemn, vrem să respectăm ieşenii”, a spus Oana Lovin.
UPDATE: Nu toţi credincioşii au reuşit să intre în curtea Mitropoliei. Unii dintre protestatari s-au manifestat agresiv faţă de jurnaliştii prezenţi în zonă, dar şi faţă de alţi credincioşi.
UPDATE: O parte dintre protestatari au reuşit să intre în curtea Catedralei Mitropolitane.
„Am avut aseara discuţii cu jandarmii. Astăzi, asa cum am promis şi cum trebui, toţi românii se vor închina la moaşte”, a spus unul dintre protestatari.
La Iaşi se află şi Luis Lazarus.
„Mi-au spus locuitorii din Iaşi că nu li se pare corect ca ceilalţi să nu fie lăsaţi să se închine la raclă. Dreptul la religie şi credinta apartine tuturor. Toti cei care vor sa se închine la racla ar trebui să poata să faca acest lucru. Punctul de vedere al Patriarhiei este opus punctului de vedere al Guvernului. As vrea ca Guvernul sa nu se mai bage in credinta. Or fi ale lor alte lucruri de ordin administrativ, dar credinta nu. Am intrat. Pur si simplu s-au deschis toate porţile şi am fost lăsati sa intrăm”, a spus Luis Lazarus.
UPDATE: Ofiţerii îmbrăcaţi în civil patrulează în jurul Mitropoliei. Au fost date sancţiuni sub formă de avertismente.
„O sărbătoare mai tristă ca celelalte sărbători”, a spus unul dintre credincioşi.
UPDATE: Jandarmii îi fotografiază pe credincioşii fără măşti.
Jandarmii și polițiștii au împânzit zona Mitropoliei IAȘI. Mai mulți protestatri din țară au anunțat că ajung acolo. Doar 500 de credincioși pot participa la slujba ținută pentru Sfânta Parascheva. Racla cu sfintele moaște a fost scoasă afară.
Credincioşii striga ca vor la racla sfintei. Oamenii spun rugaciuni, i-au apostrofat pe jandarmi pentru că nu sunt lăsaţi sa ajunga la racla, aşa cum o făceau in fiecare an.
Cei prezenţi au strigat printre altele „O să daţi socoteală cu toţii”, „Duceţi-vă la diavol” şi „Jos dictatura”.
A fost scandal monstru noaptea trecută între jandarmi și credincioși la moaștele Sfintei Parascheva de la Iași. Credincioșii le cereau jandarmilor să-i lase să intre în zona delimitată.
„Să ne spuneți legea pe care o încălcăm”, se aude pe înregistrare. „Trebuie să apărați poporul”, mai spun credincioșii.
„Da, suntem urmariti de zici ca suntem pericolul public numarul 1. Aseara l-am prins pe un securist cum se tot plimba si ne poza si filma! I-am zis ca daca il mai prind o data, va primi ce merita! V-am spus ca este Statul bolsevico-fascist! Gestapoul pe urmele patriotilor ! Acum intelegeti de ce poporul trebuie sa se trezească? Acum intelegeti ca nu vor sa ne recuperam tara? Suntem condusi de fasciști! Asta este adevarul!”, a spus Diana Iovanovici Șoșoacă, o credincioasă aflată la Iași.
Episcopul Huşilor, Ignatie, a transmis, miercuri, un mesaj cu ocazia sărbătorii Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, afirmând că anul acesta, mai mult ca niciodată, Sfânta poartă „povara necredinţei, a urii ateiste a progresiştilor”, dar şi „povara suferinţei credincioşilor”.
„Mai mult ca niciodată, în anul acesta pandemic, când umanitatea este zguduită de un virus, care ne tulbură sănătatea, viaţa, existenţa, Sfânta Parascheva poartă povara necredinţei, a urii ateiste a progresiştilor din agora virtuală sau reală, a agoniei celor care vor să anihileze orice pâlpâire firavă a credinţei, a celor mândri şi cu reflexe luciferice, care cred în minciuna iluziei lor că o pot carantina pe Sfânta în casa ei. De asemenea, Sfânta Parascheva poartă povara suferinţei credincioşilor, aidoma lui Iov, cărora le-a fost furată, prin argumente şi sofisme elaborate, exact bucuria îmbrăţişării şi întâlnirii faţă către faţă cu cea pe care o simt, în puterea cuvântului, ca fiind ‘mult folositoarea’. Iaşiul a devenit pentru câteva zile un adevărat pustiu al Carantaniei, unde Ispititorul a îmbrăcat savuros, fariseic şi ipocrit, nenumărate ipostaze, neţinând cont că bucuria sărbătorii se putea desfăşura în condiţii de respectare, cu stricteţe, a recomandărilor sanitare în vreme de pandemie şi cu încredinţarea că orice creştin, iubindu-şi aproapele, se protejează atât pe sine, cât şi pe cei din jurul său. Dar, aşa cum deja ştim, sfidarea credinţei nu are nevoie de argumente pentru a se instala. Este nevoie doar de determinare şi, mai ales, de consecvenţă. Peste câteva zile îşi va căuta nestingherit rezidenţă undeva prin Bucureşti”, a afirmat episcopul într-un mesaj postat pe site-ul Episcopiei Huşilor.
Criticat în ultimele zile în mediul online după ce a ironizat faptul că autorităţile au decis interzicerea pelerinajului de la Iaşi, afirmând că „virusul este pitit după colţul tuturor bisericilor”, ierarhul Huşilor, care în luna septembrie a fost infectat cu SARS-CoV-2 şi s-a vindecat după două săptămâni de spitalizare, a declarat că nu neagă existenţa virusului, ci a criticat doar incapacitatea autorităţilor de a gestiona situaţia.
„Pentru manipulatorii de serviciu: cred că există COVID-19 (nu a fost nevoie să trec printr-o asemenea experienţă ca să ajung la o asemenea concluzie; credinţa în Dumnezeu şi profesionalismul medicilor m-au ajutat de am depăşit, cu linişte interioară şi speranţă multă, acest moment de încercare din viaţa mea). În egală măsură, cred că există şi virusul ateismului sovietic reciclat, pe care îl vedem că se năpusteşte vehement şi furibund asupra Bisericii Ortodoxe Române, dar fără succes concret asupra dimensiunii interioare a sufletului, pentru că Dumnezeu ne-a hărăzit cu darul imunităţii credinţei atât în vremea comunismului ateu – cel mai cumplit microb al umanităţii secolului al XX-lea -, cât şi în vremurile ‘omului recent’, multiplicat în diversele tulpini ale progresimului neomarxist contemporan. Sunt pentru respectarea recomandărilor sanitare pe vreme de pandemie cu maximă şi responsabilă stricteţe – dovadă stau toate intervenţiile mele scrise încă din vremea stării de urgenţă – , însă fără a trece cu vederea ingerinţele statului în trăirea actului credinţei, care au drept finalitate nefastă lezarea şi limitarea, în mod profund şi discreţionar, a libertăţii religioase”, a mai spus Ignatie.
În acest an, din cauza evoluţiei pandemiei de coronavirus în ţara noastră, a fost anulat tradiţionalul pelerinaj organizat începând cu anul 1641, în contextul noilor reglementări anunţate de autorităţi prin care se interzice prezenţa pelerinilor care nu au domiciliul sau reşedinţa în municipiul Iaşi.
După decizia autorităţilor, mai mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au transmis mesaje de solidaritate cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Patriarhul Daniel făcând un apel la coresponsabilitate şi cooperare pentru a evita constrângeri excesive.
Întâistătătorul BOR a caracterizat interzicerea în acest an a pelerinajului la Sfânta Cuvioasă Parascheva pentru credincioşii care nu locuiesc în municipiul Iaşi drept „o măsură disproporţionată, discriminatorie şi luată fără o consultare prealabilă cu Biserica Ortodoxă Română”.
Familia Buştei este din Bucureşti şi de 17 ani vin la Iaşi să împodobească baldachinul Sfintei Parascheva. Şi anul acesta au încărcat integral maşina cu flori de săptămâna trecută şi s-au pornit la drum pe 5 octombrie, în speranţa să aibă totul pregătit cu o zi înaintea de începerea oficială a pelerinajului, programată pentru ziua de 7 octombrie.
În drumul lor spre Iaşi, însă, Consiliul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât că pot participa doar pelerinii care au domiciliul sau reşedinţa în Iaşi, astfel încât camionul cu flori a rămas în continuare încărcat. Ajunşi la Iaşi, s-au văzut nevoiţi să lase o parte dintre flori, cununile de brad şi tot ce nu era perisabil, iar restul aranjamentelor florale s-au întors cu acelaşi camion de flori înapoi la Bucureşti. Până când, în această luni, a sunat iar telefonul.
„Nu există niciun obstacol să ne oprească să îi aducem în fiecare an flori. Nu am putut să concepem ca Sfânta de ziua ei să nu aibă baldachinul împodobit. Prima dată au venit săptămâna trecută toţi, mai puţin eu şi soţul meu, era toată echipa. Când am ajuns aici, au aflat că nu pot veni decât cei din Iaşi. Aşa că au ajuns, s-au închinat şi au plecat acasă foarte mâhniţi. Luni însă ne-au sunat că e posibil ca miercuri de dimineaţă să o scoată pe Sfântă şi, pentru că am avut confirmarea, am pornit la 4 dimineaţă”, spune Maria Bulat, după numele de căsătorie, fiica doamnei Buştei, potrivit ziaruldeiasi.
Pentru aranjamentul de anul acesta au fost pregătite trei tipuri de trandafiri, principală fiind culoarea ciclamen, trei tipuri de crizantemă, antirrhinum, crin imperial şi mai multe tipuri de verdeaţă. Maria spune că niciodată nu au ţinut o evidenţă cu câte fire folosesc, atâta timp cât baldachinul este frumos împodobit şi pregătit. 80% dintre decoraţii se lucrează la Bucureşti, la Iaşi doar sunt montate şi se fac retuşurile necesare.
„Lucrăm 10, 15 sau 7 ore, depinde de câţi oameni avem, de câţi voluntari sunt, dar şi de vreme. Anul acesta ne-am apucat mai greu şi terminăm când vrea Dumnezeu şi Cuvioasa Parascheva. Pentru noi, hramul Sfintei Parascheva e la fel precum Crăciunul, Paştele şi sărbătorile mari, nu concepem să nu venim an de an. Ne cuprind emoţiile cu două-trei luni înainte, facem rezervări la hotel. Nu ne motivează ceva anume, e o bucurie şi o binecuvântare pentru noi să putem să facem asta”, a spus Maria.
Zeci de creștini sunt prezenți la Catedrala Mitropolitană Iași încă de la miezul nopții. Preoții au scos racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, din Catedrala Mitropolitană din Iași, iar credincioşii asculta slujba dedicată cinstirii Sfintei Cuvioase Parascheva.
Născută în Epivat, Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, într-o familie de neam bun şi cu credinţă în Dumnezeu, Sfânta Parascheva a primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă.
Foarte tânără fiind, a intrat într-o mănăstire închinată Maicii Domnului din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.
Nevoinţele Sfintei Parascheva erau multe şi grele: „ca băutură întrebuinţa apa de izvor – şi de aceasta foarte puţină; trebuinţa aşternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină – şi aceasta foarte zdrenţăroasă, cântarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful bunătăţilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea” (‘Vieţile Sfinţilo’r – n.r.).
De la mănăstirea de călugăriţe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, într-un loc numit Calicratia, unde s-a nevoit doi ani în Biserica Sfinţilor Apostoli, înainte de a trece la cele veşnice.
Multă vreme după aceea, în urma arătării minunate a Sfintei, care a cerut unui anumit monah să mute trupul înmormântat în apropiere, pe care nu-l putea suferi pentru necurăţia lui, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire.
Apoi, Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivat în cetatea Tîrnovei şi de aici au fost strămutate la Belgrad, iar de acolo în Constantinopol.
De la Constantinopol, sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, în 1641, când au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.
Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR, când s-a stabilit ca în data de 14 octombrie să fie organizat hramul acesteia.