Kovesi a menţionat că nu mai există ţări „curate” în Uniunea Europeană, ci doar ţări în care sunt investigate mai multe sau mai puţin cazuri de fraudă. Aceasta a adăugat că, în contextul pandemiei COVID, este posibil ca numărul de infracţiuni în sistemul medical să fi crescut.
„Pentru prima dată, vom avea mai mulţi bani care merg către statele membre, mai multă flexibilitate, mai puţină rigurozitate în a respecta anumite reguli care până acum au fost implementate, înseamnă un risc mai mare pentru a avea mai multe fraude cu fonduri financiare. Tema statului de drept, mai ales în acest context al pandemiei, este extrem de provocatoare pentru mine”, a subliniat ea.
„Când vorbim despre stat de drept, cred că trebuie să avem în vedere două elemente extrem de importante: faptul că în general vedem atacuri la statul de drept acolo unde există suspiciuni de corupţie sistemică şi fraudă, acolo unde s-a dezvoltat un întreg sistem de conexiuni între politicieni, oameni de afaceri, funcţionari publici, oameni care au acţionat în comun pentru fraudarea resurselor publice şi care vor să menţină controlul asupra lor; al doilea este independenţa sistemului de justiţie, care este esenţială pentru statul de drept. Nu este un privilegiu oferit judecătorilor şi procurorilor, ci unul fundamental într-un stat de drept. Este evident că atunci când politicienii nu doresc o justiţie independentă şi, de exemplu, încearcă să obţină cât mai multă influenţă asupra numirii judecătorilor şi procurorilor în funcţii sau asupra carierei acestora, scopul este de a folosi sistemul judiciar în alte scopuri şi putem spune că avem de-a face cu un atac la statul de drept” , susţine Laura Codruţa Kovesi.
Procurorul şef-european susţine că nu există ţări curate în Europa. Aceasta a menţionat că în urma unei analize pe ultimii patru ani a constatat că există state membre în care sunt investigate sute de dosare pe an şi state în care sunt investigate trei-patru dosare.
„Nu avem ţări curate în Europa. Nu avem nici cele mai corupte şi cele mai vinovate. Astfel de infracţiuni se comit în absolut toate statele membre. În urma unei analize pe ultimii 4 ani, am constatat că există state membre în care sunt investigate sute de dosare pe an şi state în care sunt investigate 3 sau 4 dosare. Asta poate însemna că nu a existat o prioritate în investigarea acelor infracţiuni. EPPO va avea acest avantaj, că va avea o abordare unitară”.
În ceea ce priveşte sistemul medical, Kovesi susţine că a primit mai multe plângeri cu privire la acest gen de infracţiuni, iar toate au fost trimise la OLAF.
„În sistemul medical cu siguranţă numărul de cazuri în această perioadă ar putea fi la fel ca în trecut sau chiar ar putea să crească. Mă refer, în special, la domeniul achiziţiilor publice. Atunci când ele sunt făcute fără licitaţii, fără reguli stricte, e clar că există un risc mai mare. Chiar dacă nu am început activitatea, am primit câteva plângeri cu privire la astfel de infracţiuni, dar pe toate le-am trimis la OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) pe care îl considerăm că poate fi în măsură să facă nişte verificări prealabile”.