„Calitatea mâncării dă calitatea unui popor, un popor care mănâncă prost este un popor prost sau devine un popor care nu poate să mănânce bine, un tineret care mănâncă prost, mănâncă pâine, mănâncă imitaţii de mezeluri, mănâncă toate gunoaiele este un popor care va avea o nouă generaţie, mai prostuţă, hai să nu-i zicem altfel„, spune Sorin Minea, preşedintele ROMALIMENTA.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi spune că suntem ceea ce mâncăm, gândim cum mâncăm şi mâncăm cum gândim. Mâncarea are un impact foarte puternic asupra sănătăţii noastre şi mai ales a generaţiilor care vin după noi. Cartofii prăjiţi nu sunt recomandaţi adulţilor şi cu atât mai puţin copiilor. Cei mici au alte necesităţi fiziologice, alte sensibilităţi. Un organism în formare aşa cum este cel al copilului este un organism mult mai vulnerabil la astfel de alimente.
„Cartofii prăjiţi conţin datorită încălzirii uleiului şi intrării în reacţie a diferitelor componente din cartofi o substanţă extrem de toxică, acrilamida. Se generează şi substanţe foarte toxice din degradarea grăsimilor, acele substanţe cancerigene. În funcţie de ceea ce mâncăm, grăsimile acelea rele se insinuează în membranele celulare, în special ale neuronilor, le modifică fluiditatea. Astfel, mâncarea nesănătoasă reduce IQ-ul, ne influenţează atât inteligenţa raţională, dar şi inteligenţa emoţionala„, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Concluzia specialiştilor este un adură: alimentele şi alimentaţia, stilul de viaţă ne influenţează într-un mod dramatic dezvoltarea.