„Suntem pe locul 15 în contextul întregii perioade de pandemie. Mortalitatea este dată de cazurile grave, cazurile cu comorbidități, după îndelungă suferință și luptă cu boala în Terapiile Intensive. Există patologii concomitente, există patologii decompensate în aceste 7 luni și există în același timp și resurse limitate în această boală. Discutăm de o boală efectivă dată de SARS-CoV-2, dar vorbim și de o mortalitate dată de decompensările bolilor cronice.
Dacă v-ați uitat în raportările noastre, sunt tocmai aceste decompensări ale acestor boli cronice.
Raportăm efectiv la tot ce înseamnă comorbidități. Noi am văzut și celelalte raportări. Spre exemplu, sunt țări care dau acele raportări doar pentru persoanele raportate de SARS-CoV-2, fără comorbidități sau decompensarea acestor comorbidități. Noi am decis să raportăm toate decesele care au avut, odată SARS-CoV-2, dar și decompensările patologiilor prin prezenta virusului, decesele fiind din aceste cauze”, a declarat Nelu Tătaru, vineri seară.
În ultima raportare, de marți, 20 octombrie, a Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor, România are o rată a deceselor, în ultimele 14 zile, de 4,5 la 100.000 de locuitori, potrivit digi24. Astfel, ţara noastră a esta pe locul doi în Europa la decesele provocate de coronavirus.
Pe locul trei se află Spania, cu o rată a deceselor la 14 zile de 3,8, urmată de Ungaria și Belgia.
La polul opus, sunt țări europene cu un număr foarte mic de decese. În Finlanda și Estonia, rata este de doar 0,1 decese la suta de mii de locuitori în ultimele două săptămâni.
Cea mai populată țară europeană, Germania, înregistrează o rată de 0,3, iar Italia, una dintre cele mai afectate țări de pandemie în primul val, are o rată de 1.
Deşi România a ajuns să depășească 5.000 de cazuri zilnice de coronavirus și aproape 100 de decese, autoritățile nu au de gând să reimpună starea de urgență. Totuși, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a explicat, vineri seara, că decretarea stării de urgență, așa cum a mai fost în primăvară, timp de două luni, o poate lua președintele Klaus Iohannis, nu Guvernul.
„Starea de urgență este apanajul președintelui. Noi avem o abordare locală. Adaptăm numărul de paturi, pentru a avea și anumite rezerve. Noi sperăm să nu ajungem la folosirea acelor paturi.”, a precizat Nelu Tătaru.