Majoritatea celor exploataţi erau marocani, dar printre victime se aflau și români, moldoveni, ucraineni, precum și cetățeni din state din Africa de Nord și Africa Subsahariană. Acești imigranți erau apoi „închiriați” fermierilor spanioli, iar traficanții obțineau aproximativ 30.000 de euro pe lună din exploatarea lor.
Îndată ce ajungeau în Spania, imigranților li se luau actele de identitate și erau cazați în condiții inumane, sub strictă supraveghere. Ei erau obligați să lucreze ore multe și epuizante pe câmp, iar cei care voiau să renunțe nu-și mai puteau recupera actele de identitate şi erau amenințați cu moartea dacă ar fi încercat să contacteze poliția.
Cu ajutorul actelor luate de la imigranți, traficanții înființau societăți fictive pentru a-și transfera banii negri către România. Organizația dispunea chiar de un birou de consiliere locală, la Sevilla, care facilita toate procedurile, în special cele prin care falsifica documentele pentru a justifica transferurile de bani.
Se subliniază că activitățile ilegale ale acestei rețele clandestine, desfășurate la Vega del Guadalquivir, în Andaluzia, au prosperat odată cu pandemia și nevoia presantă a femierilor spanioli pentru mână de lucru din străinătate.
Garda Civilă spaniolă a anunțat că a arestat la cinci persoane în legătură cu acest caz, pe care îl aveau în atenție încă de la începutul anului.