Nicuşor Dan îşi propune ca Bucureştiul să devină un oraş inteligent, chiar dacă a recunoscut că autorităţile nu au date exacte despre câţi oameni locuiesc în Capitală.
„Începe un nou exerciţiu financiar european şi există şi voinţa UE şi voinţa autorităţii naţionale şi voinţa autorităţii locale pentru a colabora pentru soluţii inteligente. Bucureştiul are nevoie de o soluţie inteligentă pe care, este o promisiune, o vom realiza foarte curând, în doi ani, estimez, din momentul acesta, pentru ceea ce înseamnă semaforizare inteligentă, adică un sistem complet de management al traficului, corelat cu transportul public”, a precizat primarul general.
Noul edil susţine că „Bucureştiul are nevoie de o soluţie inteligentă”.
„Bucureştiul, evident, are nevoie de o masivă digitalizare a întregii administraţii publice. Şi, din nou, aici avem bani europeni care ne sunt disponibili. Bucureştiul are nevoie de o soluţie la una dintre principalele probleme pe care le are în acest moment – sistemul de termoficare. Şi, din nou, există voinţă şi bani”, a menţionat Nicuşor Dan.
Noul edil Capitalei a amintit că traseele transportului public din Bucureşti nu au mai fost modificate din anii ’80, fiind doar ajustate, precum şi privind reţelele de utilităţi, pentru care nu există informaţii complete.
„Nu avem informaţii complete despre infrastructura şcolară, corelată cu densitatea de populaţiei. Nu avem date nici măcar despre – a fost dezbaterea în urmă cu două săptămâni – populaţia care locuieşte în Municipiul Bucureşti. Nu mai vorbesc de alte informaţii mult mai subtile pe baza cărora să poţi să iei decizii când vrei să extinzi transportul public, să extinzi reţeaua şcolară, să amplasezi puncte pentru centre de conferinţă sau facilităţi culturale”, a explicat primarul general.
„Smart city reprezintă o oportunitate de dezvoltare, de cooperare între public şi privat. Bucureştiul are un avantaj competitiv. Suntem un oraş cu 100.000 de IT-işti. Este un oraş prezent pe piaţa globală”, a precizat Nicuşor Dan.
În cadrul dezbaterii, primarul general a vorbit despre proiectul de dezvoltare ”Dâmboviţa, axă creativă a oraşului”, care va reuni centre academice, de business, IT şi industrii creative de-a lungul râului Dâmboviţa, de la Lacul Morii până la Biblioteca Naţională.
„Avem o oportunitate geografică. Avem un râu care nu este folosit. Este înconjurat de o importantă densitate academică. Avem marea oportunitatea de avea în centrul oraşului spaţii importante în vecinătatea Dâmboviţei. Scopul proiectului este de a conecta lumea academică. E foarte important mediul în care-şi desfăşoară activitatea”, a precizat edilul Capitalei.
Nicuşor Dan a lansat la începutul lunii septembrie proiectul de dezvoltare ”Dâmboviţa, axă creativă a oraşului”, despre care a mărturisit că nu este ideea sa.
„‘Dâmboviţa,axă creativă a oraşului’ nu este ideea mea, este o idee pe care am auzit-o prima oară în urmă cu 10 -12 ani la arhitectul Teodor Frolu, o idee pe care a dezvoltat-o arhitectul Matei Damian. Sunt câteva premise la care acest proiect răspunde.
În primul rând, există două zone economice în care Bucureştiul are un avantaj competitiv în competiţia global: IT şi industriile creative. În al doilea rând, de-al lungul Dâmboviţei, Bucureştiul are o mare densitate academică. Avem Politehnica, Grozăveşti, Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Veterinară, Institutul Cantacuzino, Facultatea de Drept. După Piaţa Unirii avem Biblioteca Naţională. Toată această densitate academică este o oportunitate. Avem, de asemenea, de-a lungul Dâmboviţei multe spaţii largi care sunt nefolosite. Vorbim de CET Grozăveşti, Casa Radio, uriaşul spaţiu liber de lângă Biblioteca Naţională. Avem o problemă că nu există o conexiune între acest mediu academic şi mediul de business. Deci, ceea ce produc universităţile nu se potriveşte decât într-o oarecare măsură cu ceea ce aşteaptă mediul de business şi trebuie să creăm această conexiune”, a explicat Nicuşor Dan, conform Agerpres.
Nicuşor Dan a spus că Dâmboviţa oferă această oportunitate de spaţii de agrement, de promenadă, de spaţii în care să se amplaseze cafenele şi restaurante.
„Dacă vorbim de IT şi industrii creative, aici suntem într-o piaţă globală în care, dincolo de salariu, contează mediul în care oamenii lucrează. Pentru că IT-istul poate să lucreze la Bucureşti, poate să lucreze la Barcelona sau poate să lucreze în California şi, în decizia de a lucra la Bucureşti, contează foarte mult mediul în care el lucrează. Şi Dâmboviţa oferă această oportunitate de spaţii de agrement, de spaţii de promenadă, de spaţii în care să se amplaseze cafenele şi restaurante. Deci, ‘Dâmboviţa, axă creativă oraşului’ înseamnă un proiect care stimulează amplasarea de-a lungul Dâmboviţei, de la Lacul Morii până la Biblioteca Naţională, a mai multor zone mixte, campusuri mixte de business, IT şi industrii creative, împreună cu campusuri academice, astfel încât să nu mai existe această ruptură între academic şi business. Acolo în proiectele noastre există investiţii în startup-uri, investiţii în noi tehnologii, ele vor fi stimulate să existe în acest spaţiu care va deveni un spaţiu de business, un spaţiu academic, cu spaţiu creativ. Va fi practic inima economică a oraşului”, a mai precizat el.