Laura Kovesi are sarcina, în calitate de procuror şef european, să protejeze bugetul european comun de fraudă, potrivit canalului de televiziune german Das Erste. În același timp, ea observă deja că nu toate țările UE sunt gata să o ajute în munca ei.
În România, după cum arată sursa citată, Laura Kövesi este cunoscută ca o „luptătoare împotriva corupției. Acum, la Bruxelles, ea reunește o echipă care va trebui să dezvăluie toate cazurile de fraudă la nivel european și să protejeze statul de drept în Europa.
„Nu vorbim despre infracțiuni mărunte, ci despre crima organizată pe care o investigăm aici”, a explicat Kovesi în materialul Erste.
„Niciunul dintre cele 22 de state nu se poate lăuda cu o reputație impecabilă”, mai spune Kovesi. Vorbim despre infracțiuni financiare, fraude fiscale majore, spălare de bani și corupție, explică postul de televiziune german, citat de Russia Today. Doar 22 din cele 27 de state UE au fost de acord să asiste noul procuror general european. Ungaria, Polonia, Suedia, Danemarca și Irlanda și-au exercitat în prealabil dreptul de a se retrage din decizie.
Noul procuror european poate să efectueze investigații independente, să autorizeze percheziții și să organizeze urmărirea legală a încălcărilor – cu alte cuvinte, să aducă în fața justiției politicieni corupți și oameni de afaceri dornici de bani ilegali, notează Das Erste.
Bugetul pentru protecția fondurilor europene este foarte limitat. Kovesi este cel mai îngrijorat de faptul că unele țări din UE pot încerca să preia controlul asupra anchetatorilor.
Fostul deputat al Partidului Popular European Ingeborg Gresle, care a condus comisia de control bugetar timp de câțiva ani, avertizează împotriva naivității: „Rezistența este încă mare. Statele membre cred că este suficient să existe un procuror european – astfel încât să nu se poată amesteca în sfera de responsabilitate a procurorilor naționali, ei nu vor ”. Multe țări nu sunt deloc interesate ca noua agenție UE să funcționeze bine și eficient.
În același timp, Kövesi depinde de ajutorul țărilor UE în lupta sa anticorupție. Cu toate acestea, ea este sigură: „Cuvintele singure nu sunt suficiente, sunt necesare fapte. Vom vedea cum reacționează statele membre, dar majoritatea cooperează cu parchetul european.”
Ungaria și Polonia nu vor să facă acest lucru: au refuzat deja accesul la Procurorul General al UE.