Klaus Iohannis anunță când începe marea relaxare: „Dacă nu ne vaccinăm, vom purta masca și vom avea restricții în continuare”

Preşedintele Klaus Iohannis a susținut o conferinţă de presă marţi, de la ora 18.00, după şedinţa CSAT de la Palatul Cotroceni.

Declarații LIVE făcute de Klaus Iohannis

-Bună seara tuturor!

Ne mai despart doar câteva zile de cea mai mare sărbătoare a creștinătății, un moment în care ne dorim cu toții să fim alături de familie, de cei dragi sau să celebrăm Învierea Domnului mergând la Biserică.

Alte articole

Marcel Ciolacu, desemnat premier al României de Klaus Iohannis: Mandatul încredinţat astăzi mă onorează şi mă obligă. Trăim vremuri complicate

Klaus Iohannis a anunţat când va desemna noul premier al României. Marcel Ciolacu, propunerea PSD-PNL

În noaptea de Înviere, restricțiile de circulație vor fi ridicate, astfel încât toți cei care vor să participe la slujbele religioase să o poată face fără alte impedimente.

Sunt convins că Biserica se va organiza foarte bine, am văzut acest lucru și duminica aceasta, de Florii, astfel încât să fie evitate aglomerațiile, să se respecte distanțarea fizică și să nu se expună nimeni unor riscuri inutile.

Dragi români, haideți să fim parte a acestui efort și în noaptea de Înviere!

Esența credinței creștine este iubirea aproapelui și ce altă dovadă mai frumoasă de iubire putem da de Paști decât grija de a-i proteja pe ceilalți, respectul față de sănătatea și viața semenilor noștri?

Este deja al doilea an în care Sfintele Sărbători Pascale ne găsesc într-o situație epidemiologică dificilă, provocată de pandemia de COVID-19. De data aceasta însă, veștile sunt pozitive, iar speranțele întemeiate că vom avea evoluții din ce în ce mai bune s-au transformat rapid în certitudini. Acest lucru se datorează evident imunizării prin vaccinare.

Avem exemplele concrete ale țărilor care au vaccinat o proporție semnificativă din populație și care au reușit să inverseze radical trendul epidemiologic.

Vaccinarea cât mai multor români înseamnă mult mai puține infectări și decese, înseamnă eliminarea restricțiilor, sfârșitul pandemiei și revenirea la normalitate.

Chiar dacă și la noi statisticile indică o scădere a numărului de infectări, ceea ce înseamnă că am depășit vârful acestui val epidemiologic, nu suntem încă în punctul de a putea renunța complet la măsurile restrictive.

Este îmbucurător că măsurile de protecție mai stricte adoptate de autorități au reușit să oprească creșterea numărului cazurilor de îmbolnăviri și s-au dovedit, și de această dată, corecte, adecvate și luate la timp.

Până la acel moment în care vom stopa răspândirea virusului, trebuie să fim însă realiști și să nu ne amăgim singuri. Pandemia încă nu a dispărut. Cazurile grave de la secțiile de terapie intensivă și numărul încă foarte mare al celor care pierd zilnic lupta cu boala ne arată clar că se impune să rămânem la fel de vigilenți.

Știu că este greu, știu că de mai bine de un an am renunțat la viața noastră obișnuită, dar împreună am reușit să depășim o perioadă foarte dificilă, iar revenirea la normalitate este din ce în ce mai aproape. Trebuie să rămânem atenți în continuare, pentru a putea ține sub control pandemia până când se va vaccina un procent suficient de mare din populație.

Vaccinarea este singura cale de a pune capăt acestei pandemii și de a ne recâștiga dreptul la o viață normală, fără restricții. Stă doar în puterea fiecăruia dintre noi, așa că vă invit pe toți să vă vaccinați!

Vă mulțumesc!

Dacă dumneavoastră din sală aveți întrebări, poftiți!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Cum n-aţi mai ținut de ceva vreme conferințe de presă, v-aș propune să lămurim un subiect ceva mai vechi. E vorba despre o lege promulgată de dumneavoastră pe data de 31 martie, o lege care îi scapă pe evazioniști de evaziune fiscală. Legea a fost inițiată de PSD, de deputatul Cătălin Rădulescu, zis „Mitralieră”, cred că vă sună cunoscut acest nume, şi adoptată de Parlament. În esență, legea spune că dacă în timpul urmăririi penale sau chiar în timpul judecății prejudiciul este acoperit, evazionistul nu mai riscă închisoarea. Numeroși oameni de afaceri au reacționat, au spus că e o lege care practic încurajează la evaziune fiscală. Am văzut şi partenerii de guvernare, cei de la USR PLUS, spunând că ei nu sunt de acord cu legea asta. Şi întrebarea firească este, de ce dumneavoastră aţi publicat această lege şi nu aţi făcut uz de prerogativa constituțională de a întoarce această lege la Parlament, având în vedere toate cele spuse până acum?

Președintele României, Klaus Iohannis: Legea a trecut prin Parlament, a fost sesizată Curtea Constituțională, care a spus că legea este constituțională, după care a fost promulgată.

Jurnalist: A trecut de parlamentul controlat de PSD, nu de acest parlament, și verdictul Curții nu vă împiedica să o întoarceți în acest Parlament, în această majoritate.

Președintele României: Acest Parlament, dacă consideră că legea nu satisface cerințele coaliției, poate să inițieze fără probleme o îmbunătățire a aceste legi și cu bucurie voi semna și o lege care corectează eventualele erori.

Jurnalist: Scuze pentru insistență, întrebarea era de ce nu ați întors-o dumneavoastră? Aveți această putere constituțională să întoarceți legi în Parlament, cum ați făcut-o cu multe alte legi…

Președintele României: La momentul respectiv ciclul se încheiase.

Jurnalist: Domnule Președinte, tocmai aţi încheiat ședința CSAT şi doream să vă întreb în ce măsură retragerea trupelor ruse de la granița cu Ucraina reprezintă o detensionare a situației şi în ce măsură este un mod de acțiune strategic din partea Rusiei, la fel cum am văzut în 2008, în Georgia?

Președintele României: Faptul că s-a încheiat exercițiul militar în Federația Rusă şi trupele s-au retras, sigur, este o veste în sine bună şi duce la o oarecare detensionare. Însă, în același timp am aflat că foarte mult material care a fost adus acolo rămâne acolo, cum se spune în termeni de specialitate, „rămâne prepoziționat” şi evident că situația rămâne în continuare tensionată. Este nevoie în continuare de foarte multe implicare, de foarte multe eforturi diplomatice. Și, din partea României, noi vom face în continuare demersuri în special la NATO, dar şi la Uniunea Europeană pentru a crește reziliența pe Flancul Estic.

Jurnalist: Întrebarea era dacă ne putem aștepta un nou scenariu ca în 2008, din Georgia? Există acest pericol?

Președintele României: Este imposibil de spus ce va face Federația Rusă în continuare. Știm că se pregătește un mare exercițiu militar pentru toamna acestui an şi cu toții sperăm ca, prin măsurile care se iau şi prin intervențiile pe cale diplomatică, geopolitică, să se detensioneze situația în zona Mării Negre.

Jurnalist: Domnule Președinte, la începutul anului, procurorii au început cercetarea penală pe numele președintelui Consiliului Județean Iași, liberalul Costel Alexe – știm cazul, 22 de tone de tablă șpagă. Astăzi i-a venit rândul primarului PNL Iași, Mihai Chirica, transferat de la PSD. Dinspre PNL e o tăcere totală. Prin urmare, vă întreb unde sunt criteriile de integritate anunțate și de dumneavoastră și de liberali în campanie şi dacă nu e prea mult pentru PNL să țină 2 penali în funcții publice înalte? – și când spun „penali” am folosit chiar expresia dumneavoastră din trecut.

Președintele României: Da, ar fi cazul să reacționeze politic și PNL. Dacă nu o va face în următoarele zile voi avea o discuție pe această speță.

Jurnalist: Îmi permit să insist puțin, pentru că și după ce a apărut cazul Costel Alexe, dumneavoastră le-aţi cerut celor din PNL să ia o decizie, or partidul v-a ignorat. Mai contează vocea dumneavoastră în PNL?

Președintele României: Vom vedea.

Jurnalist: Există legătură între expulzarea diplomatului rus și tensiunile de la Marea Neagră, având în vedere că dumneavoastră aţi declarat săptămâna trecută că situația trebuie să fie evaluată extrem de atent, nu doar militar și securitar, ci și diplomatic, şi să-mi spuneți dacă declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, care a spus că ambasadorul român la Moscova cunoaște procedura măsurilor echivalente, pot fi aceste declarații provocări la adresa securității României?

Președintele României: Speța diplomatului nu are nici o legătură directă cu tensiunile din zona Mării Negre.

Jurnalist: În condițiile în care se va ajunge până la 1 iunie la 5 milioane de persoane vaccinate și va exista o relaxare graduală a restricțiilor, când considerați că se va reveni în totalitate la normalitate şi de ce depinde acest lucru?

Președintele României: Revenirea la normalitate depinde de felul în care oamenii vor merge la vaccinare. Între timp primim din ce în ce mai multe doze de vaccin și în scurt timp vom avea suficiente doze pentru absolut oricine dorește să se vaccineze. Dar vaccinarea la noi nu este obligatorie, fiecare trebuie să meargă să se vaccineze la propria inițiativă. Eu recomand tuturor românilor să meargă să se vaccineze, este singura cale de a scăpa de pandemie. Dacă nu ne vaccinăm într-un număr suficient de mare, vom purta masca și vom mai avea restricții încă mult timp de acum încolo. Dacă ne vaccinăm, vom scăpa aproape de toate restricțiile. Este evident, este cunoscut acest lucru și sper ca în final, printr-o campanie amplă pe care o pregătim, să convingem pe toți românii să se vaccineze.

Jurnalist: În completarea întrebării colegei mele, cum va arăta această campanie de promovare a vaccinării, având în vedere că în centrele de vaccinare vedem din ce în ce mai puțini oameni? Cum credeți că ar putea fi convinși peste șase milioane de oameni să se va vaccineze până în iunie, să se ajungă așadar la acel procent de 35%? Mai mult decât atât, vă gândiți poate chiar să apelați și la ajutorul unor artiști foarte urmăriți de tineri, în această perioadă, așa cum spunea și domnul Gheorghiță mai devreme?

Președintele României: Guvernul pregătește o campanie amplă și, da, vor fi implicați și artiști, și sportivi, și politicieni. Este nevoie, evident, de o acțiune foarte amplă de conștientizare. Şi vom face aceste lucruri. Vor fi deschise noi și noi facilități și posibilități pentru vaccinare, pentru a veni noi spre cetățean, fără să așteptăm acțiuni complicate din partea românilor. Vor exista centre de vaccinare foarte accesibile din ce în ce mai mult, se va renunța la programări, la rezervări, oamenii vor putea merge să se vaccineze și doar se vor programa pentru rapel. Eu sunt optimist și cu siguranță românii vor fi de partea noastră.

Jurnalist: Șeful DSU, Raed Arafat, este singura constantă din zona instituțiilor care sunt în prima linie în lupta cu pandemia. Toți miniștrii Sănătății și de Interne sunt evaluați periodic, dar nu am auzit până acum ca domnul Arafat să fie supus unei evaluări. Este omul potrivit la locul potrivit?

Președintele României: Domnul Arafat s-a implicat constant și bine în rezolvarea problemelor de care se ocupă. Dar și el este evaluat periodic de ministrul de Interne.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați avut săptămâna aceasta o întâlnire cu miniștrii responsabili de planul de redresare, de atragerea celor 30 de miliarde, bani europeni. Cât de bine funcționează coaliția pentru că avem un termen foarte lung? România a cerut încă o lună de zile pentru depunerea acestui plan, în condițiile în care alte țări au întârzieri mult mai mici, de câteva zile. Italia, iată, este gata chiar în termen, deși în condiții similare.

Președintele României: Din informaţiile mele, până la acest moment o singură ţară a depus planul, şi anume Portugalia, care deține şi președinția rotativă. Majoritatea statelor europene nu au finalizat pregătirea planurilor naționale, lucrează în continuare la ele, împreună cu Comisia, ceea ce facem şi noi, deci suntem în ceea ce se numește „mainstream”. Ca noi sunt absolut majoritatea statelor europene. Este o procedură complicată, fiindcă niciodată până acum nu a existat o astfel de formă de finanțare şi de întocmire a unor planuri naționale de revenire dintr-o criză gravă. În acest sens, fiecare stat își pregătește un plan, Comisia, împreună cu Parlamentul, au anumite ambiții legate de Europa verde, de Europa digitală şi aceste chestiuni se negociază. Știm foarte bine, din experiența anilor trecuți, de când România a solicitat să devină stat membru până la negocierea pe fiecare exercițiu financiar, că aceste negocieri cu Comisia nu sunt simple deloc. Nici de data aceasta nu sunt simple deloc. Noi suntem pregătiți şi vom avea negocieri în mai multe etape, vom avea în final un plan foarte bun, care va fi finanțat şi îl vom pune în practică. Coaliția funcționează foarte bine. Vom avea în zilele următoare noi discuții în interiorul guvernului, noi discuții în interiorul coaliției, noi discuții cu Comisia Europeană, care vor duce la o îmbunătățire a primului draft, că despre asta vorbim, şi până la sfârșitul lunii mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană, care atunci poate să fie depus. Termenul de sfârșit de aprilie nu a fost un termen ultimativ, a fost un termen orientativ. Cum majoritatea statelor nu au finalizat planul, este de așteptat ca pentru aproape toți termenul de depunere să fie împins înspre sfârșitul lui mai sau chiar mai târziu. Important nu este să îl depunem cu o săptămână mai repede sau mai târziu. Important este să fie un plan realist, bine făcut, acceptat de Comisie și finanțabil și care, evident, reflectă obiectivele României în cazul nostru.

Jurnalist: Domnule Președinte, sunteți mulțumit de ritmul în care evoluează depolitizarea și reprofesionalizarea instituțiilor statului? Și am să mă refer la câteva cazuri. Unul dintre ele este cel deja foarte cunoscut, de la Apele Române, apoi de la Autoritatea Sanitar-Veterinară, instalarea fiicei ministrului Vela într-un post de secretar de stat sau numirea la conducerea Spitalului Județean din Arad a soției directorului Direcției de Sănătate Publică.

Președintele României: Este evident că mai e mult de lucru și n-aș vrea să intru în detaliile unor cazuri concrete, care vor fi explicate de miniștrii de resort sau de alții care răspund direct de aceste chestiuni, însă pot să vă spun că mă aștept la o accelerare a procedurilor și la o accelerare a procedurilor de reformare. Acest lucru l-am spus și conducerii Coaliției și voi urmări cu foarte multă atenție să se întâmple aceste lucruri.

Jurnalist: Domnule Președinte, ce șanse dați dumneavoastră României să acceseze fondurile pe care și le-a propus prin PNRR, iar dacă aceste obiective nu vor fi îndeplinite, cine ar trebui să își asume răspunderea?

Președintele României: Șansele sunt de 100%. Vom avea un Plan bun, bun pentru România, acceptat de Comisia Europeană și îl vom pune în practică, nu-i niciun semn de întrebare aici. Tot felul de povești vehiculate din partea Opoziției sunt doar povești, fiindcă dumnealor sunt supărați că sunt în Opoziție. Dar Planul merge înainte.

Jurnalist: Nu există un plan și în cazul în care ar putea fi respins, așa cum s-a spus?

Președintele României: Nu există această variantă! Cu Comisia se va negocia până când se ajunge la forma care va fi implementată. Nu-i ca la examenul de Bac, unde ești admis sau respins. Este un plan național, nu-i o jucărică politică. Acest Plan Național reflectă obiectivele României. Comisia are propriile pretenții în ce privește obiectivele, procedurile, proiectele de investiții, și complicația care apare, prin durata foarte scurtă în care trebuie implementat, însă nu există varianta ca acest Plan Național să fie respins. El poate fi negociat repede sau mai puțin repede, în final, el va exista și va fi implementat, este cert. Discuțiile cu „respins” sau „nerespins” sunt prostii, Planul nu poate fi respins. Planul poate fi renegociat până este foarte bun.

Jurnalist: În urma evenimentelor la care ați participat alături de premierul Florin Cîțu au apărut informații în presă că ar putea fi un semnal de susținere pentru o viitoare posibilă candidatură la Congresul PNL. În acest context, aș dori să vă întreb: considerați că Florin Cîțu ar fi potrivit pentru funcția de Președinte PNL? L-ați susține?

Președintele României: Președintele României nu este membru de partid și, ca atare, nu are căderea să se exprime asupra unor proceduri din interiorul partidelor politice. Faptul, însă, că merg împreună cu premierul la diferite evenimente este un semnal de susținere pentru Premierul Florin Cîțu, premierul propus de Coaliția de Guvernare și este, evident, în interesul meu, al Coaliției și al României ca acest Guvern să performeze, ceea ce până acum și face.

Jurnalist: Ați avut întotdeauna un cuvânt important de spus în deciziile Partidului Național Liberal, de aceea v-am întrebat.

Președintele României: Discuția din partid se va face în partid.

Jurnalist: Un studiu recent vine cu noi date despre persoanele care sunt reticente în a se vaccina. Mai exact, dacă au fost până acum stimulați de faptul că există posibilitatea unui certificat verde cei care își permit vacanțe, tinerii care vor redeschiderea festivalurilor și concertelor, acest studiu vine și spune că majoritatea celor care sunt reticenți de fapt sunt cu o educație precară, puține clase, familii foarte numeroase, vin din mediul rural și nu au destulă informație pentru a putea lua o decizie. Intenționați, ca stimulare în campania de vaccinare, și un ajutor material în ideea donării de sânge, știu eu, bonuri de masă, s-a discutat la un moment dat varianta de zile libere pentru aceste categorii care nu au un interes neapărat legat de concepte de călătorii și alte asemenea?

Președintele României: Campania de vaccinare și încurajarea vaccinării se face pentru oamenii care, din proprie inițiativă, încă nu sunt convinși și, cu siguranță, ne vom adresa tuturor categoriilor sociale. Însă, în același timp, cred că trebuie să înțeleagă toată – încurajarea vaccinării poate să meargă până acolo unde persoanele vaccinate vor putea să beneficieze de un acces mai facil în anumite zone și persoanele nevaccinate să beneficieze și ele de anumite măsuri. Până acum, am avut relativ puține doze de vaccin și a fost nevoie de o programare strictă și pe categorii. Într-un viitor previzibil, cam pe la sfârșitul lui mai sau în iunie, vom avea suficiente doze pentru oricine dorește să se vaccineze. Și atunci, cu siguranță, va apărea întrebarea „ok, dacă oricine se poate vaccina, atunci cei care se vaccinează înțeleg nevoia acestei campanii naționale, trebuie să simtă acest lucru și prin anumite măsuri administrative”. Deci, este foarte posibil ca, la un moment dat, repet, atunci când vor fi suficiente doze disponibile pentru oricine, să existe o încurajare pentru cei care s-au vaccinat.

Jurnalist: Domnule Președinte, puteți să-mi spuneți care a fost argumentul sau necesitatea pentru care România anul trecut, în septembrie, a finanțat cu 100.000 de euro presa și societatea civilă, mai concret protestele împotriva puterii din Belarus? În condițiile în care, în aceeași perioadă, Ministerul de Finanțe împrumuta bani pentru a face față atât refinanțării datoriei publice, cât și finanțării deficitului bugetului de stat.

Președintele României: Una-i una, alta-i alta. Aceste chestiuni au fost foarte bine explicate la vremea respectivă și de mine, și de ministrul Afacerilor Externe. Noi am încurajat, prin diverse măsuri, împreună cu partenerii noștri, societatea civilă din Belarus și încurajăm în continuare Belarusul pe calea democratică.

Jurnalist: Finanțând. În condițiile în care, în perioada respectivă, România se împrumuta. Asta era întrebarea, care a fost argumentul?

Președintele României: Acesta a fost argumentul.

Jurnalist: Domnule Președinte, unul dintre obiectivele principale ale mandatului dumneavoastră, al doilea mandat, spuneați în campania electorală, este modificarea legilor justiției, în conformitate cu exigențele europene. Recent, această modificare a legilor justiției a fost o sursă de tensiune în Coaliție. Mai exact, au existat voci dinspre Partidul Național Liberal care îi reproșează ministrului Justiției că a transmis aceste legi către CSM, le-a pus în dezbatere publică fără să consulte coaliția. Dumneavoastră ați avut o consultare cu ministrul Stelian Ion și cum priviți modificările care privesc atribuțiile dumneavoastră, mă refer în special la introducerea unui aviz conform din partea CSM la numirea procurorilor șefi?

Președintele României: Introducerea avizului conform este opozabil ministrului, și nu Președintelui. Este un detaliu care nu a fost bine explicat public. Președintele nu stă în niciun fel de aviz conform sau neconform, în conformitate cu Constituția României. Deci, ca să fiu mai clar, dacă avizul CSM devine conform, atunci CSM va putea să refuze propunerea ministrului, dar nu va putea să-l refuze pe Președinte. Ca să ne clarificăm cu acest aviz.

Totuși, mi se pare un pas care trebuie bine discutat, cum și întregul proiect trebuie mult mai bine discutat. A existat o dezbatere publică pe un proiect care a fost lucrat pe când la Ministerul Justiției a fost domnul ministru Predoiu. Acel proiect, al ministrului Predoiu, a fost discutat pe larg în diferite formate. Proiectul elaborat de ministrul Stelian Ion nu a fost dezbătut în aceste formate, ci a fost trimis direct CSM spre avizare, ceea ce nu a corespuns nici intenției Coaliției, nici spiritului legii, drept pentru care Coaliția a înființat o comisie de parlamentari care, împreună cu ministrul, sigur, și cu alte autorități, vor analiza aceste propuneri. Este evident că în Coaliție a existat o oarecare nemulțumire pentru că nu au fost consultați, lucru care, între timp, s-a corectat.

Jurnalist: Deci, ca să clarificăm: atribuțiile Președintelui rămân neschimbate în legătură cu numirea procurorilor șefi? În continuare va putea numi inclusiv un candidat care are aviz negativ de la CSM?

Președintele României: Aceste chestiuni sunt momentan în faza de proiect. Ele vor fi discutate, vor intra în Parlament, vor intra în dezbatere parlamentară și, după aceea, vom vedea în ce formă vor ajunge ele. Evident că eu nu cred că atribuțiile Președintelui României trebuie diminuate și, în consecință, personal nu sunt de acord cu această variantă, dar nu știu dacă ea va rămâne sau nu va rămâne în proiect.

Jurnalist: În actualul context, despre care ați vorbit și dumneavoastră, de tensiuni la Marea Neagră, ce intenționează România să facă pentru întărirea securității energetice și mai ales ce strategie națională avem de a ne redobândi statutul de independență energetică, știut fiind faptul că importăm energie?

Președintele României: România are o independență energetică destul de avansată, în comparație cu majoritatea statelor europene, însă, sigur, pe noi ne interesează să avem o garanție a energiei și ea să fie disponibilă pentru populație, pentru economie, indiferent de ce se întâmplă. În acest sens merge întreaga politică energetică a României, care va încuraja dezvoltarea unor noi sectoare, unor sectoare care merg spre energii regenerabile din ce în ce mai mult, spre dezvoltarea unui sector serios, care va folosi hidrogenul ca și sursă de energie, și, în paralel, evident că vom merge spre valorificarea gazului care a fost găsit în Marea Neagră.

Jurnalist: Și cine sau ce ne oferă aceste garanții despre care vorbiți?

Președintele României: Aceste garanții se oferă de cei care se ocupă de energetica românească, adică de Guvern și de Parlament.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați fost foarte implicat și sunteți în continuare implicat în constituirea acestui Plan Național de Redresare și Reziliență, cu siguranță știți discuțiile care au avut loc la Bruxelles. În cadrul Partidului Național Liberal au apărut însă nemulțumiri la adresa ministrului Fondurilor Europene cu privire la modul în care a gestionat discuțiile de acolo. Și atunci v-aș întreba dacă, personal, dumneavoastră sunteți mulțumit de modul în care au decurs aceste discuții la Bruxelles, gestionate de ministrul Fondurilor Europene, și dacă nu cumva este nevoie de o implicare mai mare a Premierului, poate chiar să preia negocierile în cadrul acestui plan cheie pentru Guvernul României?

Președintele României: Ministrul Ghinea a lucrat foarte mult cu echipa pe care o conduce și s-a prezentat la Comisie pentru discuții. A prezentat acolo fix ce a fost agreat la Guvern și la Coaliție, deci nu a prezentat un plan propriu. A prezentat planul care a fost elaborat în mai multe luni de zile, de două guverne și de actuala Coaliție de guvernare. Sigur, obiectivele României sunt foarte clare: dezvoltarea infrastructurii, a spitalelor, a școlilor, digitalizarea, transformarea verde și multe altele. Noi am mers pe aceste criterii care sunt extrem de importante pentru noi, care țin cont de recomandările de țară pe care le-am primit în ultimii doi ani. Au fost incluse obiective de investiții pe care noi le considerăm importante. Cum am menționat și anterior, negocierile cu Comisia întotdeauna sunt dificile, fiindcă există pretenția Comisiei ca totul să fie făcut extrem de bine, extrem de bine explicat și, în consecință, este nevoie de mai multe rânduri de discuții. Nu și-a imaginat absolut nimeni că la prima discuție, pe primul draft, Comisia va bifa totul și va spune că este perfect. Nu ne-am așteptat la așa ceva. Ne-am așteptat la o discuție onestă, corectă, ceea ce s-a și întâmplat. Nemulțumirile unora sau altora sunt de înțeles, dar ele nu ajută cu nimic la rezolvarea problemei. Trebuie lucrat în continuare pe plan, trebuie discutat în continuare în interiorul Guvernului, a Coaliției și pe urmă cu Comisia Europeană, și lucrurile vor merge mai departe.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți o completare, premierul ar trebui… considerați că ar trebui să preia aceste negocieri?

Președintele României: Premierul este premierul și conduce Guvernul. Deci, orice discuție care ține de Guvern ex-officio este în responsabilitatea premierului, drept pentru care, după sărbători, premierul împreună cu ministrul Fondurilor și Investițiilor Europene vor merge la Bruxelles să poarte următoarea discuție cu Comisia. Deci, nu trebuie introdus nimic nou, premierul este premier.

Jurnalist: S-a vorbit foarte mult despre această campanie de vaccinare și ne-ați spus în repetate rânduri că ea funcționează, că este un interes crescut în ceea ce privește această modalitate de a ne proteja împotriva bolii. Ce se face însă în mediul rural, v-aș întreba. Cum pot fi determinați oamenii de la țară, reticenți față de această vaccinare, oamenii care aparțin unor culte religioase pentru care vaccinul este considerat anticreștin? Ce se poate face pentru ca oamenii să fie determinați să se vaccineze și dacă intenționați să cereți susținerea Bisericii pentru această campanie de vaccinare.

Președintele României: Bisericile au reacționat foarte favorabil, în special pot să menționez reacția Bisericii Ortodoxe Române, care este foarte favorabilă acestor demersuri, lucru care ne-a bucurat foarte mult. Dar reprezentanții tuturor cultelor s-au văzut inclusiv cu Prim-ministrul și au stabilit împreună o abordare proactivă, pro-vaccinare, ceea ce, cu siguranță, este în beneficiul tuturor românilor. În zona rurală, într-adevăr, lucrurile trebuie tratate foarte proactiv, drept pentru care au fost gândite deja campanii care merg la fața locului – și poate vă amintiți, acum câteva zile am fost și eu personal la o acțiune, prima acțiune, de centru mobil care a fost deschis în Afumați, și reacțiile au fost foarte pozitive. Față de o capacitate evaluată de cam 100 de persoane vaccinate pe zi, în prima zi s-au vaccinat aproape 200 de persoane, a doua zi tot atâția. Deci, oamenii se lasă convinși dacă te duci spre ei, și asta vom face și în continuare, vom avea tot mai multe centre de vaccinare mobilă, echipe mobile, vom merge la mari firme care vor să-și vaccineze un număr important de personal, și din industrie, și din HoReCa, deci, o să vedeți o acțiune concertată proactivă, pro-vaccinare, și sunt convins că vom avea succes în continuare.

Jurnalist: După 1 iunie se va discuta despre relaxarea restricțiilor. Voiam să vă întreb cum rămâne cu starea de alertă? Când este posibil ca aceasta să fie ridicată?

Președintele României: Starea de alertă va fi ridicată atunci când specialiștii ne spun că putem să continuăm și fără măsurile speciale, care se instituie doar în starea de alertă. Este clar că trebuie să ne vaccinăm, să scadă numărul de persoane care se infectează în fiecare zi, să scadă numărul de persoane din terapie intensivă și foarte, foarte important: eu îmi doresc foarte mult să scadă mult, mult numărul de decese.

Jurnalist: Domnule Președinte, mâine, în Parlamentul European se decide soarta acelui certificat verde de vaccinare. Dumneavoastră, în trecut, ați avut o atitudine destul de reticentă, să spunem, față de un eventual pașaport de vaccinare sau certificat, depinde de cum se va numi. Voiam să vă întreb dacă v-ați schimbat între timp opinia față de un astfel de certificat și dacă îl veți susține în folosirea de către agenții economici din România?

Președintele României: Trebuie să clarific un pic. N-am fost reticent față de ideea unui certificat. Am fost reticent față de ideea unui pașaport discriminatoriu de vaccinare. Nu cred că putem să facem o discriminare pe baza vaccinării. Nu putem să împărțim cetățenii europeni în două categorii, unii să meargă în concediu și alții să nu meargă. Deci, sunt drepturile care sunt statuate și care sunt garantate pentru toată lumea. Însă acest certificat de vaccinare poate fi folosit pentru motive medicale. De exemplu, dacă vreți să mergeți într-o țară în concediu și aveți certificatul că fie v-ați vaccinat, fie că ați făcut testul și nu sunteți pozitiv, sau că ați avut boala, probabil că puteți să intrați acolo fără alte formalități și fără să trebuiască să stați în carantină. Este un lucru destul de important. Pe de altă parte, nu putem să folosim astfel de certificate pentru a îngrădi, de exemplu, libertatea de mișcare. Dacă o persoană nu are acest certificat, nu i se poate spune că n-are voie să călătorească în Europa. Are voie. Dar va trebui să respecte restricțiile care sunt în vigoare pentru persoanele din statul respectiv. Deci, nu existența certificatului este problematică, ci felul cum îl folosim, să-l folosim pentru motive medicale, dar să nu facem din acest instrument un instrument al discriminării.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți, exact asta spuneam, pentru că în România a apărut deja ideea că se vor deschide diverse posibilități, de a merge la festivaluri, la restaurant, tocmai pe baza acestui certificat. Va îngrădi sau nu?

Președintele României: Aceste lucruri vor fi analizate foarte, foarte atent și ne vom exprima asupra acestei chestiuni.

Vă mulțumesc tuturor! Vă doresc, în primul rând, multă sănătate, dar dați-mi voie de pe acum să vă doresc sărbători fericite, Sărbători Pascale binecuvântate! La revedere!

”Situaţia este îngrijorătoare. Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniţă de Est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenţie aceste lucruri, deci să nu-şi imagineze cineva că noi stăm şi aşteptăm informaţii de la alţii. Nu, noi dăm informaţii altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă. Am avut mai multe discuţii cu ministrul Apărării şi cu alţi conducători de servicii specializate, cunoaştem foarte bine situaţia din teren şi tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Suntem extrem de îngrijoraţi. Însă situaţia este una care trebuie extrem de atent evaluată nu doar militar şi securitar, ci şi diplomatic, şi acest lucru îl facem”, spunea Klaus Iohannis, săptămâna trecută.

Şedinţa CSAT vine la o zi după ce Alexey Grishaev, adjunct al ataşatului militar în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, a fost declarat persona non grata, iar în replică ambasadorul rus la Bucureşti Valeri Kuzmin a precizat că Moscova a calificat decizia Bucureştiului drept „neprietenoasă” şi îşi rezervă dreptul de a „lua măsuri relevante ca răspuns”.

Citeşte şi: Reacţia Rusiei după ce România a expulzat un diplomat rus. Kremlinul ameninţă că va răspunde cu aceeaşi monedă