„Extinderea poate aduce beneficii imense atât regiunii, cât şi Europei în ansamblu, ajutând la asigurarea unui continent stabil, prosper şi paşnic”, a declarat David Sassoli, preşedintele Parlamentului European, pentru grupul german Funke Mediengruppe.
Ritmul, a spus el, va depinde de îndeplinirea de către ţările din Balcanii de Vest a criteriilor de aderare.
„Reformele trebuie încă finalizate în fiecare din aceste ţări, dar Uniunea Europeană trebuie să îşi respecte promisiunile şi să recunoască progresele„, a apreciat preşedintele Parlamentului European.
UE are deja discuţii de aderare cu Muntenegru şi Serbia, în timp ce Albania şi Macedonia de Nord sunt candidaţi oficiali.
Citeşte şi Şapte ţări din UE au lansat portalul de verificare pentru certificatul digital privind Covid
Bosnia-Herţegovina şi Kosovo au fost considerate până acum potenţiali candidaţi la negocieri.
La sfârşitul anului trecut, Cehia şi Slovacia au blocat adoptarea unui text important privind progresele în procesul de extindere a Uniunii. Mai înainte, Bulgaria a respins începerea negocierilor de aderare la UE ale Macedoniei de Nord ca urmare a disputei generate de istoria comună. Sofia refuză, de asemenea, să recunoască limba macedoneană ca entitate proprie, susţinând că este un dialect bulgar. Decizia blochează, de asemenea, începerea planificată a negocierilor de aderare ale Albaniei.
Situaţia este considerată problematică deoarece statele balcanice sunt curtate de ţări precum Rusia, China şi Turcia.