„Ucigașul tăcut” care face 400.000 de victime anual. Medic: Crește riscul cancerului și a bolilor bronho-pulmonare

Agenției Europene de Mediu (AEM) estimează că expunerea la particule fine de materie a cauzat aproape 417.000 de decese premature în 41 de țări din Europa în 2018. În jur de 379.000 din aceste decese au fost înregistrate în cele 28 de state membre ale UE, numărul de decese premature cauzate de dioxidul de azot (NO2) și de ozonul troposferic (O3) fiind de 54.000, respectiv 19.000.

Cele mai afectate sunt persoanele care locuiesc în zonele urbane.

Citeşte şi: Numărul victimelor poluării în România, mai mare decât cel provocat de COVID-19. Octavian Berceanu, şeful Gărzii de Mediu: „Pentru COVID am ţinut lumea în case, pentru poluare aproape nu facem nimic”

„Ucigașul tăcut” care face 400.000 de victime anual. Medic: Crește riscul cancerului și a bolilor bronho-pulmonare

„Poluarea este un ucigaș tăcut, zilnic acumulăm noxe peste noxe. Putem evita poluarea alimentară, să nu ne expunem la substanțe toxice, dar când discutăm de aer nu avem cum să ne mutăm din zonele poluate. Poluarea aerului în România e o realitate dovedită, în foarte multe din situații avem niveluri ale poluării care depășesc cu mult normele admise”, a declarat Radu Ţincu, medic de Terapie Intensivă-Toxicologie la Spitalul Floreasca din București, la Digi 24.

Alte articole

Campaniile de reciclare realizate de lanțurile de supermarketuri din România, dur criticate. Ce li se reproșează retailerilor

Poluarea, o problemă la nivel global. Noua directivă UE îi poate ajuta pe români să ceară despăgubiri dacă se îmbolnăvesc din cauza aerului

Medicul Radu Țincu a explicat şi care sunt bolile grave cauzate de poluare.

„Crește riscul cancerului și a bolilor bronho-pulmonare, dar și numărul bolilor alergice la copii. (…) Trebuie făcut ceva, pentru că gunoiul menajer e o formă de poluare, iar managementul greșit al gunoiului menajer poate contribui la poluarea aerului.

Incinerarea greșita a deșeurilor aduce particulele poluante în aer și apoi în plămânii noștri. Aceste particule sunt toxice, ajung în alveolele pulmonare, declanșează reacții inflamatorii cronice care, în ani de zile înseamnă pierderea elasticității plămânului, care nu mai este funcțional.

Apoi, multe din substanțele pe care le respirăm sunt preluate în sânge și își exercită toxicitatea în întreg organismul”, a explicat Radu Țincu.

În cazul copiilor, poluarea afectează capacitatea de învățare, de memorare, a explicat Radu Țincu.

Citeşte şi: Poluare masivă în Bucureşti. Aerul a fost irespirabil