Cumulul pensie-salariu, interzis la stat. Excepţie fac parlamentarii şi aleşii locali. Proiectul a trecut de Guvern

Cumulul pensie-salariu, interzis la stat. Potrivit documentului, este interzis cumulul între pensie şi salariu pentru cei care lucrează la stat, iar angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie şi care îndeplinesc condiţiile de pensionare pot continua activitatea, la cerere, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Cumulul pensie-salariu, interzis la stat

Premierul Florin Cîțu a anunțat, miercuri, după ședința de Guvern, că s-a adoptat proiectul de lege care interzice cumularea pensiei cu salariul pentru bugetari. Întrebat de jurnalişti cum comentează avizul negativ primit de la Consiliul Legislativ, premierul a zis că este un aviz opţional.

„Este un aviz optional, l-am luat in considerare, noi credem ca nu este adevarat (ce sustine Consiliul Legislativ), vom merge in Parlament si acolo sunt singur ca proiectul de lge va putea fi imbunatatitit desi eu cred ca aste e forma corecta pentru Romania”, a menţionat Florin Cîţu la finalul şedinţei de Guvern.

Aleșii locali, parlamentarii, membrii CCR și ai Curții de Conturi, și nu numai, se numără printre bugetari exceptați din legea interzicerii cumulării pensiei cu salariul la stat. Funcțiile alese și funcțiile definite cu mandat în Constituție nu fac obiectul legii și pot cumula pensia cu salariul.

Alte articole

Se reduc sporurile bugetarilor. Reforma salarizării în sectorul public are efecte nefaste

Schimbări majore privind salariile bugetarilor. Măsurile pregătite de guvern pentru eficientizarea sistemului

Premierul Florin Cîțu a explicat miercuri că legea nu permite ca acestor categorii de bugetari să le fie interzis cumulul pensiei cu salariul:  „E durata mandatului definit de Constitutie. E vorba doar de aceste mandate. Am avut o discutie, nu putem sa intervenim peste mandate definite de Constitutie, asta e o problema pe care o avem si doar acelea sunt exceptate. Functiile alese si cele regasite in Constitutie. Dna ministru va va raspnde. Nu sunt toti bugetarii.

Nu putem interveni pe mandat in derulare, asta ne spun juristii. Daca Parlamentul poate sa treaca printr-un amendament, vom edea. Varianta acceptata de Guvern este cu aviz de la MJ, ca asta e forma legala si constitutionala”.
Iniţiativa legislativă aduce o serie de reglementări şi pentru femeile care ocupă funcţii publice.

”La data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepţional, pentru femeile care ocupă funcţii publice şi care îşi exercită opţiunea în scris pentru continuarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, a pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare”, precizează proiectul de lege.

În plus, conform sursei amintite, ”vârsta de pensionare pentru personalul de cercetare- dezvoltare este de 65 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, cu posibilitatea continuării activităţii, la cerere, în condiţiile legii, până la împlinirea vârstei de 70 de ani”.

Citeşte şi Reacţia lui Florin Cîţu, după ce România nu scapă de MCV. „Trebuie să corectăm cât mai repede greșelile legislative săvârșite cu intenție de PSD!”

De asemenea, sunt reglementări şi pentru persoanele care lucrează la companii de stat sau care lucrează într-o unitate administrativ teritorială şi au şi calitatea de pensionari în sistemul public de pensii, sistemul pensiilor militare de stat sau beneficiari ai pensiilor de serviciu.

”Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială şi care au şi calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii/sistemului pensiilor militare de stat/ beneficiari ai pensiilor de serviciu au obligaţia ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să îşi exprime în scris opţiunea pentru continuarea activităţii în baza aceluiaşi contract de muncă, raport de serviciu sau act de numire, după caz, până la împlinirea vârstei de 70 de ani sau pentru încetarea contractului individual de muncă, raportului de serviciu sau a actului de numire în funcţie, după caz”, mai indică sursa citată.

În situaţia în care persoanele respective îşi exercită opţiunea pentru continuarea activităţii, atunci este suspendată plata pensiei începând cu data de întâi a lunii următoare exprimării opţiunii.

”Persoanele care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii/sistemului pensiilor militare de stat/ beneficiari ai pensiilor de serviciu se pot încadra potrivit legii, pe durată determinată sau nedeterminată, după caz, până la împlinirea vârstei de 70 de ani”, mai arată sursa menţionată.

În schimb, „prevederile art. 3 alin.(2), ale art. 5 alin.(2) şi cele ale art.8 din prezenta lege nu se aplică: a) persoanelor alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică sau celor pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituţie; b) persoanelor care beneficiază de drepturi de autor în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; c) personalului didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; d) pensionarilor încadraţi în gradul III de invaliditate; e) membrilor Academiei Române; f) asistenţilor personali şi asistenţilor personali profesionişti prevăzuţi de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; g) asistenţilor maternali prevăzuţi de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; h) îngrijitorilor la domiciliu pentru persoana vârstnică prevăzuţi de Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Citeşte şi Majorarea alocațiilor pentru copii, amânată pentru 2022. Orban: Nu suntem PSD care mai avea puțin și programa creșterea pe următorii 100 de ani