Aceiaşi lideri ai PNL lasă să se înţeleagă faptul că premierul Cîţu chiar ar evita activ să participe la întrunirile coaliţiei, având grijă să-şi stabilească alte angajamente în acelaşi timp, cum a fost cazul şedinţei liberalilor de la Sectorul 2.
„Poate ar fi mai eficientă colaborarea premierului cu majoritatea parlamentară dacă ar fi prezent la şedinţele coaliţiei, la şedinţele politice, care sunt o dată pe săptămână, în loc să îşi caute alte activităţi paralele. Acolo poate urmări priorităţile legislative pe care le are Guvernul, poate clarifica chestiunile neclarificate cu partenerii de guvernare, poate insista atunci când consideră că anumite proiecte trenează. Din păcate, domnul Cîţu este prezent din 2 în 4, dând impresia că nu pune prea mare preţ pe ceea ce se întâmplă la nivelul coaliţiei”, au declarat lideri ai PNL,potrivit cărora premierul a fost prezent la filiala PNL sector 2, la o acţiune în perspectiva alegerilor interne.
Surse din PNL au afirmat că printre proiectele invocate de premierul Florin Cîţu, care au fost iniţiate de Guvern, sunt acte normative care fie trebuiau adoptate de ceva timp de Guvern, fie au fost iniţiate fără a avea acordul tuturor formaţiunilor politice.
„SIIJ a plecat din Guvern într-o formă care a generat disensiuni din primul moment. Înainte de blocajul din Parlament, la momentul adoptării proiectului de lege în Guvern, Kelemen Hunor şi-a exprimat rezervele asupra formei propusă spre adoptare. Cîţu a susţinut să fie adoptat proiectul în forma iniţiată de MJ, iar în Parlament UDMR să facă amendamente dacă va considera. Soluţia pentru ce va urma după desfiinţarea SIIJ a fost lăsată în coadă de peşte. S-a adăugat şi senzaţia lipsei de autoritate a premierului, întrucât ministrul Justiţiei a sesizat Comisia de la Veneţia fără ştiinţa sau acordul lui Cîţu.
Subiectul a ajuns apoi în Parlament, s-a găsit o soluţie în Cameră, dar s-a blocat în Senat întrucât UDMR a depus un amendament care riscă să fie adoptat în Comisia juridică prin votul PSD, dacă legea se supune la vot. Dacă UDMR nu retrage amendamentul respectiv, atunci nu se poate avansa cu desfiinţarea SIIJ. Pentru a nu se ajunge aici era necesar un acord de la nivelul Guvernului, cu ambii parteneri, de la început, înainte de a se ajunge în Parlament”, au precizat surse PNL, potrivit News.ro.
Totodată, acestea susţin că şi în subiectul alocaţiilor, discuţia iniţială din luna decembrie era ca Guvernul să prindă modificările asupra calendarului de creştere într-o ordonanţă de urgenţă dintre cele emise înainte de iniţierea bugetului de stat.
„În coaliţie, au fost convenite modificările adoptate de Senat la începutul anului tocmai în urma omisiunii făcute în Guvern, care nu a operat modificările necesare asupra calendarului de creştere a alocaţiilor. S-a încercat corectarea unei erori a Guvernului pe cale parlamentară, dar calendarul face ca singura opţiune viabilă să fie cea a OUG, de vreme ce PSD a anunţat că va ataca la CCR proiectul de lege şi el nu va putea ajunge în vigoare în termen util”, au mai susţinut lideri ai PNL.
În privinţa companiilor de stat, sursele citate au făcut referire la promisiunile premierului Cîţu referitoare la limitarea numărului membrilor în consiliile de administraţie şi a numărului de consilii de administraţie din care poate face parte o persoană, proiect care nu a mai fost elaborat de Guvern.
„În loc să caute scuze, ar trebui să ştie că nimic nu-l împiedică să fie prezent în Parlament şi să susţină proiectele iniţiate de Guvern, fiind şi parlamentar, atunci când consideră că un proiect sau altul de reformă trenează şi e important. Atât el, cât şi miniştrii, şi cu atât mai mult cei care sunt parlamentari. Atitudinea asta de tip Băsescu, în care iei la ţintă Parlamentul, în care este acum, culmea, o majoritate pro-guvernamentală, şi îi atribui eticheta că se împotriveşte reformelor, este complet falimentară şi în niciun caz eficientă pentru a concretiza ceva. E doar un mod infantil de a face politică”, au mai afirmat surse din cadrul PNL.