ÎCCJ judecă joi apelul în dosarul finanţării campaniei electorale din 2009. În primă instanţă, Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu 5 ani

UPDATE:

La termenul de marți al procesului instanța a trecut direct la ascultarea probelor propuse de cei care au atacat cu apel decizia Curții de Apel București, după ce a constatat că procedura de citare a fost legal îndeplinită. Astfel avocații Ioanei Băsescu au cerut magistraților ICCJ admiterea probei cu martori, respectiv reaudierea a 12 dintre martorii audiați și de Curtea de Apel.

Totodată apărarea Ioanei Băsescu a cerut admiterea audierii a doi martori noi, neascultați până în prezent de procurorii DNA sau de către judecătorul de la CAB.

Este vorba despre un bărbat și o femeie, a explicat unul dintre avocați, iar ambii cunosc detalii amănunțite despre dedesubturile excursiei făcute în Cuba de Ioana Băsescu și de fostul său iubit, Giovani Francescu.

Au formulat apel la sentinţele primite Elena Udrea, Ioana Băsescu, Victor Tarhon, Ioan Silviu Wagner şi Gheorghe Nastasia. Udrea a fost condamnată în primă instanţă la 8 ani de închisoare, iar fiica lui Traian Băsescu la 5 ani de închisoare.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă, joi, de la ora 12.00, apelul formulat de inculpaţii din dosarul finanţării campaniei electorale din 2009.

Fostul ministru al Turismului Elena Udrea a fost condamnată, în 2 martie, de Curtea de Apel Bucureşti, la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la cinci ani de închisoare, în dosarul finanţării campaniei electorale prezidenţiale din 2009.

În acelaşi dosar, Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită, fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia a primit 6 ani de închisoare, iar Ioan Silviu Wagner, director general al Oil Terminal, acuzat de delapidare, a fost condamnat şa trei ani de închisoare cu suspendare.

Ioana Băsescu şi Ioan Silviu Wagner trebuie să achite suma de 119.000 lei către SC Oil Terminal.

De asemenea, instanţa a menţinut măsura asiguratorie instituită asupra bunurilor aflate în proprietatea Ioanei Băsescu.

Instanţa a decis să fie confiscate de la Elena Udrea sumele de 691.029,63 lei şi 918.864 lei ce au făcut obiectul luării de mită, precum şi suma de 305.118 lei.

De asemenea, menţine măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea acesteia.

DNA ceruse o condamnre de 12 de închisoare pentru Elena Udrea şi 15 ani pentru Ioana Băsescu

În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare, potrivit News.ro.

De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare.

Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.

Citeşte şi: Fabian Gyula, Avocatul Poporului propus de coaliţie, s-a pensionat în 2020, la 49 de ani, având peste 10.000 de lei pensie