Două judecătoare CCR nu au susţinut repunerea în funcţia de Avocat al Poporului a lui Renate Weber

Judecătoarele CCR Simina Tănăsescu şi Livia Stanciu consideră că în hotărârea Legislativului trebuia precizată şi clar identificată fiecare faptă ori omisiune imputată Avocatului Poporului, precum şi atribuţia corespunzătoare ce nu a fost realizată sau a fost realizată defectuos ori abuziv.

”Considerăm că în Hotărârea Parlamentului nr.36/2021 trebuia precizată şi clar identificată fiecare faptă ori omisiune imputată Avocatului Poporului, precum şi atribuţia corespunzătoare ce nu a fost realizată sau a fost realizată defectuos ori abuziv, inclusiv prin menţionarea normelor juridice astfel încălcate”, afirmă cele două judecătoare în opinia concurentă la decizia Curţii Constituţionale privind Hotărârea Parlamentului prin care Renate Weber a fost revocată din funcţia de Avocat al Poporului, potrivit news.ro.

CCR a concluzionat în sensul că Avocatul Poporului răspunde numai în fata Parlamentului, activitatea sa fiind supusă controlului parlamentar. Ca urmare, Parlamentul este singura autoritate în măsură să aprecieze dacă activitatea desfăşurată de Avocatul Poporului, în calitatea sa de conducător al instituţiei, s-a realizat în limitele stabilite de Constituţie şi lege sau, dimpotrivă, cu încălcarea acestora şi, în consecinţă, printr-o evaluare obiectivă în cadrul căilor şi procedurilor exclusiv parlamentare, să dispună măsurile legale.

Pe cale de consecinţă, Avocatul Poporului este supus controlului parlamentar, dar acest control parlamentar, ce poate fi concretizat inclusiv în evaluarea Avocatului Poporului în vederea revocării sale, trebuie să se desfăşoare printr-o evaluare obiectivă şi în conformitate cu Constituţia, regulamentele parlamentare şi legile incidente în materie, consideră cele două judecătoare.

Alte articole

Sondaj SOCIOPOL, ianuarie 2024: Încrederea românilor în Avocatul Poporului, în scădere

Totul despre vizitele solicitate de Elena Udrea din partea fetiței sale. Avocatul Poporului: „Copilul este traumatizat când merge acolo”

În opinia celor două judecătoare, pentru revocarea Avocatului Poporului nu este suficientă respingerea rapoartelor anuale, ci trebuie respectate prevederile art.9 din Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, respectiv ”trebuie identificate fapte concrete sau omisiuni evidente în exercitarea atribuţiilor sale, prin care Avocatul Poporului a încălcat norme explicit identificate din Constituţie ori din legea sa de organizare şi funcţionare sau care s-au concretizat într-o deturnare abuzivă a Avocatului Poporului de la rolul său constituţional”.

”Mai precis, revocarea Avocatului Poporului nu poate avea loc pentru realizarea atribuţiilor sale, ci pentru nerealizarea atribuţiilor sale ori pentru realizarea defectuoasă a acestora sau pentru exces de putere”, explică Simina Tănăsescu şi Livia Stanciu în opinia concurentă.

”De aceea, considerăm că în Hotărârea Parlamentului nr.36/2021 trebuia precizată şi clar identificată fiecare faptă ori omisiune imputată Avocatului Poporului, precum şi atribuţia corespunzătoare ce nu a fost realizată sau a fost realizată defectuos ori abuziv, inclusiv prin menţionarea normelor juridice astfel încălcate. Acest lucru a fost respectat doar în privinţa netransmiterii raportului special privind problemele de sistem constatate în cazul crimelor de la Caracal, prin evocarea art.15 alin.(2) din Legea nr.35/1997, dar lipseşte în privinţa tuturor celorlalte fapte enumerate în instrumentul de prezentare şi motivare a Hotărârii Parlamentului nr.36/2021. În atare condiţii Hotărârea Parlamentului nr.36/2021 este neconstituţională pentru că a fost adoptată fără respectarea condiţiilor de fond referitoare la revocarea Avocatului Poporului, aşa cum sunt acestea stabilite în prezent de art.9 din Legea nr.35/1997, ceea ce poate conduce la concluzia unei manifestări arbitrare a Parlamentului, cu încălcarea exigenţelor statului de drept prevăzute de art.1 alin.(3) din Constituţie şi  principiului legalităţii şi supremaţiei Constituţiei prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie. Exigenţele de natură procedurală menţionate de art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997 au fost însă respectate”, afirmă ele.

De asemenea, ele consideră şi că, atunci când este învestită cu verificarea constituţionalităţii unor hotărâri parlamentare cu caracter individual, Curtea Constituţională nu este instanţă judiciară de contencios administrativ pentru a putea dispune repunerea în situaţia anterioară a persoanelor vizate de actul individual invalidat.

”De asemenea, neaflându-ne nici în prezenţa unui conflict juridic de natură constituţională, credem că jurisdicţia constituţională nu poate preciza autorităţilor publice conduita de urmat şi nu poate dispune cu privire la reluarea sau nu a mandatului de Avocat al Poporului de către doamna Renate Weber”, precizează cele două judecătoare.

Ele conchid că sesizarea de neconstituţionalitate formulată de grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor şi Senat trebuia admisă, cu consecinţa constatării neconstituţionalităţii Hotărârii Parlamentului României nr.36/2021.

Curtea Constituţională a decis săptămâna trecută, cu unanimitate de voturi, că, actul de revocare a Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului este neconstituţional şi că încetează să mai producă efecte juridice.

Citeşte şi: Renate Weber, prima reacţie după ce CCR a spus că revocarea ei este neconstituţională: Ce s-a întâmplat în Parlament a fost un mare abuz