Mai multi oameni cheie din Ministerul de Finante vorbesc deja pe holuri ca dupa demiterea lui Alexandru Nazare din functie, actualul ministru de finante, insusi premierul, ar urma sa aranjeze lucrurile de asa natura incat in cel mai scurt timp contractele sa fie atribuite.
Proiectul E-facturare este unul de mare anvergura tehnica si cel mai probabil suma tuturor contractelor atribuite va depasi ordinul zecilor de milioane de euro. Daca va intrebati de unde ar urma sa vina acesti bani pe care Florin Citu ar urma sa-i directioneze catre companii „favorizate”, atunci raspunsul e simplu, din multele miliarde de euro din programul PNRR.
Firmele favorite să realizeze proiectul e-facturare, potrivit unor surse din Guvern, sunt Citizen next, smartbill, Facturează.ro şi Facturis. Să vedem câte ceva despre fiecare.
Citizen next se autocaracterizează : „suntem un startup civic tech, cu misiunea de a contribui la noua generație de servicii publice cu ajutorul tehnologiei. Din 2016 lucrăm alături de instituții publice și ONG-uri pentru a dezvolta aplicații ce îmbunătățesc viața oamenilor. În ultimii ani am experimentat mai multe abordări organizaționale, am înțeles mai bine cum să rămânem sustenabili pe termen lung în sectorul non-profit. Astfel am fondat Citizen Next, o organizație neguvernamentală, non-profit, orientată spre antreprenoriat social, cu o strategie de creștere și sustenabilitate financiară pe termen lung. Lista proiectelor, inclusiv cu statul, este lungă.
Florin Cîţu cere urgentarea programului e-facturare: „Să fie funcţional până la sfârşitul anului”
În decembrie 2019, norvegienii de la Visma au cumpărat jumătate din platforma online românească de facturare SmartBill. Fondatorii companiei românești, Ioana Hasan, Radu Hasan și Mircea Căpățînă, păstrează controlul și se ocupă în continuare de dezvoltarea afacerii. Visma este o companie IT norvegiană, fondată în anul 1985. Anul trecut, firma a fost evaluată la 12,2 miliarde de dolari. Visma este deținută majoritar de fondul de investiţii Hg (54%), printre acționarii minoritari numărându-se mari fonduri din zona de tehnologie, precum GIC, General Atlantic sau Warburg Pincus.
Serviciile SmartBill sunt utilizate, in prezent, de peste 65.000 de clienti, de la PFA-uri, la companii mici si mijlocii, si pana la multinationale, din toate sectoarele de business, precum servicii și comert. Peste 2 milioane de documente sunt emise lunar prin intermediul platformei, iar valoarea acestora depășește 4 miliarde de euro pe an.
Aplicația facturează.ro a fost lansată în anul 2007, cu scopul de a asigura micilor întreprinzători un flux automatizat al proceselor de emitere și gestiune a facturilor, etape care presupun importante resurse de timp. Noi, cei de la Cubus Arts, am creat acest serviciu ce fluidizează întregul management al facturilor.
Facturis-online se laudă cu peste 10 ani de experienta in programe de facturare, gestiune stocuri si nu numai şi cu peste 10.000 de clienţi
e-Facturare, anunţat cu mare tam-tam în plină panemdie
”Anul acesta se va lansa e-Facturare. Este cel mai mare proiect pe care îl introducem. Vorbim despre această factură electronică și veți vedea că acolo veniturile vor crește la buget. Țările care au introdus un astfel de sistem de facturare electronică au avut în medie două puncte procentuale creștere venituri. De aceea și în discuțiile cu Comisia Europeană, și în discuțiile cu investitorii, am spus foarte clar că nu sunt adeptul creșterii taxelor, mai ales într-o perioadă în care economia este sub potențial pentru a aduce venituri la buget. Putem să facem să aducem venituri la buget prin această digitalizare”, a declarat Florin Cîțu la începutul acestui an.
E-facturare ar aduce la buget 20 de miliarde de lei
„Digitalizarea continuă. (…) Avem, va începe în următoarea perioadă un program-pilot pentru e-facturare. Este acea măsură care va aduce la buget, din estimările nu numai ale noastre, şi ale instituţiilor internaţionale şi ceea ce am văzut în alte ţări, în special în Italia, cel puţin două puncte procentuale venituri, ceea ce înseamnă aproape 20 de miliarde de lei în acest moment”, a precizat Cîţu.
Alexandru Nazare, pe atunci ministrul Finanțelor, a vorbit și el atunci despre digitalizarea ANAF și reforma ce urmează să fie făcută în Ministerul Finanțelor: „În momentul acesta, în Ministerul Finanțelor, se lucrează la inventarierea acestor proiecte în vederea includerii lor în Planul Național de Reziliență și Reformă, împreună cu reformele adiacente. Această analiză include inclusiv o privire asupra modului în care funcționează instrumentele pe care le avem acum, multe dintre ele trebuie adaptate, eficientizate. Da, e clar că procedurile de administrare fiscală trebuie simplificate, avem nevoie de noi servicii electronice și funcționalități, cum ar fi o comunicare online extinsă între contribuabili și ANAF, depunerile de cereri în format electronic, raportare etc.”
Introducerea unui astfel de mecanism ar permite ANAF să analizeze în timp real facturile emise și să se concentreze asupra cazurilor unde are suspiciuni că ar exista încercări de fraudă. Sistemul electronic de facturare ar scăpa și firmele de unele verificări, dacă oamenii Fiscului vor putea controla de la distanță ceea ce îi interesează.