Mihai Tudose, despre România Educată: „Ai/ n’ai bacu’… seminţele tot gustu’ ăla are!”

Mihai Tudose critică, în stilu-i caracteristic, proiectul prezidenţial legat de Educaţiei. „Azi a fost ziua lu’ România Educată…. Ședință de Guvern festivă cu Președinte cu tot.
După o luuuuungă perioadă de ,,consultări cu toată lumea” (consultări de care nu prea a auzit nimeni) am văzut azi un Cîțu care a reușit să impresioneze auditoriu’ citind că a venit Președintele!
Apoi, citind Memorandumul, descoperim că de implementarea lui nu se ocupă nimeni.
Fiindcă la cap V, punctul 1, este desemnat
,,Primul Ministru”!
La noi, în România, funcția la care cred eu că doreau să se refere este ,,prim-ministrul” nu primul ministru, că nu e vorba de primul care papă ecler miercuri…
Poate fi un argument pt necesitatea proiectului…
Dar implementat de oameni care măcar știu să scrie sau/ și înțeleg ceea ce citesc…..
Altfel rămânem la ,,ai/ n’ai bacu’… semințele tot gustu’ ăla are!”
Anexez pt veridicitate Memorandumul”, a scris Mihai Tudose pe Facebook

Postarea lui Mihai Tudose:

https://www.facebook.com/849693201863994/posts/1959894697510500/?d=n

Administraţia Prezidenţială a publicat programul ”România Educată” înaintea şedinţei de Guvern la care a participat preşedintele Klaus Iohannis. Doc umentul şi propune ţinte ambiţioase, până în 2030, respectiv reducerea abandonului, reducerea ratei de analfabetism funcţional, reducerea numărului de copii cu competenţe scăzute la informatică, dar creşterea finanţării.

Cheia pentru dezvoltarea sustenabilă a ţării noastre este educaţia, iar şansa la viitorul pe care copiii noştri îl merită este o Românie Educată. Pentru mine, România Educată înseamnă în primul rând că:

• Educaţia este o prioritate reală la toate nivelurile, iar statul, mediul privat şi cetăţenii îşi asumă împreună responsabilităţi pentru susţinerea acesteia.
• Educaţia de calitate este accesibilă tuturor, în mod echitabil şi în concordanţă cu interesul, cu abilităţile şi cu potenţialul fiecăruia.

• Educaţia contribuie la protejarea identităţii culturale, dar rămâne deschisă evoluţiilor sociale globale”, afirmă prşedintele Klaus Iohannis, în debutul documentului.

Documentul are 137 de pagini şi a fost realizat, potrivit preşedintelui, după ”cea mai amplă consultare naţională din zona educaţiei de până acum”.

Noutăţi cu privire la modificarea examenului de Bacalaureat. Ministrul Educaţiei a făcut anunţul: Probele bazate pe competențe nu vor mai avea loc mai devreme de 2026
”Nu este un demers politic, ci este un demers de politică publică”, afirm şful statului.

Ţintele asumate în cadrul documentului, propuse pentru orizontul de timp 2025-2030, prevăd:

• 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educaţie antepreşcolară;

• 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară participă la îngrijire timpurie şi educaţie;

• scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%;

• asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;

• reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcţional astfel încât să ajungă la cel mult 20%;

• până în 2030, proporţia tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%;

• proporţia elevilor de clasa a opta cu competenţe scăzute în domeniul informatic ar trebui să fie sub 15%;

• creşterea ratei de angajare a absolvenţilor de învăţământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire;

• formarea a 15.000 de cadre didactice din învăţământul primar şi a 40.000 din învăţământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competenţe;

• minimum 30% din totalul cursurilor din învăţământul superior sunt opţionale;

• 20% dintre absolvenţii de învăţământ superior – licenţă şi master – vor participa la programe de mobilitate externă;

• minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani vor fi absolvenţi de studii superioare;

• creşterea finanţării educaţiei pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educaţie în statele membre ale UE.

”Ţintele, dezideratele, priorităţile, obiectivele şi măsurile din Proiectul „România Educată” sunt aliniate atât cu nevoile naţionale, cât şi cu agenda internaţională. Cele 10 direcţii de reformă propuse sunt paşi necesari, fireşti, pentru a construi o Românie rezilientă şi performantă, în care accesul la o educaţie de calitate este oferit fiecărui elev, iar profesorul este un mentor şi un profesionist care se perfecţionează continuu, în concordanţă cu nevoile curriculare naţionale şi globale emergente”, se mai arată în document.

Documentul detaliază apoi ţintele pe diferite cicluri educaţionale.

DEFINITIVAT 2021. Emoţii pentru viitorii profesori. Concurenţă mare la grădiniţe