”În mod normal, în primele 6-12 luni după preluarea guvernării, partidele aflate la putere ar fi trebuit să aibă scoruri semnificativ mai mari decat cele obținute în alegeri. Situația este însă diferită, partidele, aflate la putere având o intentie de vot similară sau chiar sub votul de la alegerile din urmă cu 7 luni. Explicațiile sunt mai multe de la climatul de neîncredere determinat de pandemie, până la sincopele activitatii guvernamentale”, scrie sociologul Remus Ștefureasc, directorul Inscop Research, într-o postare pe Facebook.
Sondajul realizat de INSCOP, care urmărește evoluția votului în perioada mai 2019 – iunie 2021, arată următorul clasament valabil în luna iunie 2021: PSD 30, 2%, PNL 26, 6%, AUR 14, 2 la sută iar USR PLUS 13,2 %.
La momentul actual, USR-PLUS are o intenţie de vot de 13,2 % (iunie 2021), cu un procent mai puţin decât AUR, care are 14,2% intenţie de vot. USR-PLUS a reuşit să mai recupereze din diferenţa din mai 2021, când AUR era cotat cu 15,4% intenţie de vot, iar USR-PLUS doar 11,3%. USR-PLUS s-a mai aflat la un nivel atât de scăzut tocmai în martie 2020, când avea 10,2% intenţie de vot. Şi AUR este în scădere de la începutul anului, în februarie 2021 având 16,7% intenţie de vot.
Prin comparaţie, USR-PLUS a stat cel mai bine în septembrie 2019, cu o intenţie de vot de 24%.
Datele din iunie 2021 sunt extrase din sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a, realizat la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro), potrivit G4Media.
Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.