MAE a trimis aproape un milion de buletine de vot pentru secţiile din străinătate

„Sunt 904.600 buletine de vot. 452.300 la Cameră şi acelaşi număr pentru Senat. Am trimis şi 199.290 de timbre autocolante pentru că în ţările UE se poate vota şi cu paşaportul şi cu buletinul, carte de identitate”, a precizat, miercuri, secretarul general al MAE, Robert Cazanciuc.

De asemenea, în cele 306 de secţii de votare vor fi trimise 1.000 ştampile cu inscripţia „Votat” şi 306 de ştampile cu numărul de control aferent fiecărei secţii de votare.

MAE a primit de la Guvern suma de 5 milioane de lei în vederea organizării alegerilor de duminică. „5 milioane de lei au fost alocaţi MAE pentru a organiza procesul electoral. Costurile începând de la cele de documente efective până la costurile legate de chirii acolo unde nu s-a putut organiza secţie de votare în cadrul misiunilor diplomatice. Această sumă a fost de regulă folosită de MAE pentru organizarea alegerilor, ea nu a fost depăşită şi nici acum nu va fi depăşită”, a afirmat oficialul MAE.

Cazanciuc a explicat că, deşi se estimează că în străinătate ar avea domiciliu sau reşedinţă circa 3 milioane de cetăţeni români, MAE a decis acest număr de buletine de vot raportându-se la numărul de votanţi maximum înregistrat în străinătate la alegerile prezidenţiale din 2009, adică 147.000.

„Am luat ca reper şi la referendum în vară, şi acum, acest număr maxim de cetăţeni înregistrat vreodată la un scrutin electoral, în condiţiile în care la scrutinul pentru alegerea preşedintelui procesul electoral este mult mai uşor, în sensul că poţi vota oriunde în lume, indiferent dacă ai sau nu reşedinţă, cum se întâmplă la alegerile parlamentare, unde depinde foarte mult locul unde stai. (…) Am distribuit de patru ori mai multe buletine de vot decât au fost vreodată cetăţeni români prezenţi la secţiile de votare. Până acum, acest calcul s-a dovedit corect, niciodată nu am ajuns nici măcar la jumătatea buletinelor de vot distribuite”, a spus oficialul MAE.

Cu toate acestea, în capitalele ţărilor cu comunităţi mai numeroase de români s-a trimis un număr mai mare de buletine de vot, care pot fi redistribuite dacă vor exista solicitări de la secţii de vot unde la jumătatea zilei se va înregistra o prezenţă la urne peste aşteptări.

Pentru a facilita informarea cetăţenilor români despre procesul de votare, MAE şi misiunile diplomatice din cele 95 de ţări în care sunt organizate secţii de votare au publicat pe paginile lor de Internet lista documentelor prin care se atestă rezidenţa sau domiciliul în statul respectiv şi în baza cărora se poate vota.

Oficialul MAE a subliniat că românii cu reşedinţa sau domiciliul într-o ţară străină pot vota numai la secţiile de votare organizate în acel stat, nu şi în altă ţară, cu excepţia situaţiei când în ţara lor de reşedinţă nu există secţie de votare.

„Cetăţenii români având un drept legal de şedere într-o anumită ţară pot să voteze în alt stat doar dacă statul în care locuiesc nu are organizată o secţie de votare. Deci dacă locuieşte într-un stat în care sunt secţii de votare, trebuie să voteze acolo, pentru că acolo are reşedinţa legală”, a specificat Cazanciuc.

MAE a realizat şi o hartă electronică interactivă cu locaţiile celor 306 de secţii de votare, aceasta putând de asemenea fi accesată de pe site-ul MAE şi paginile Internet ale misiunilor diplomatice.

Cele 306 secţii de votare din străinătate funcţionează în cadrul circumscripţiei electorale numărul 43, căreia îi sunt repartizate cele şase colegii ale diasporei – patru pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat.

La alegerile parlamentare din 2008 s-a înregistrat o prezenţă la urne de 20.500 de votanţi, în cele 221 de secţii de votare din străinătate organizate atunci de MAE.

Cea mai ridicată prezenţă la urne în străinătate a fost înregistrată în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2009 – 147.757 de votanţi, într-un număr de 294 de secţii de votare.

La referendumul din 29 iulie au votat 73.016 cetăţeni români în cele 306 secţii de votare organizate în străinătate.