O nouă PANDEMIE ameninţă România, sunt peste 50 de focare

O nouă PANDEMIE ameninţă România! ANSVSA le cere crescătorilor de porci să respecte normele de biosecuritate pentru fiecare tip de exploataţie şi să anunţe de urgenţă medicul veterinar atunci când un animal prezintă semne de boală sau moare. Proprietarii suinelor afectate de PPA, care sunt identificate prin crotaliere, vor fi despăgubiţi conform legii.

Noi reguli pentru creşterea porcilor din cauza focarelor de pestă porcină. Nu mai pot fi hrăniți cu resturi alimentare, iar la ei se intră doar cu încălțăminte dezinfectată

ANSVSA a prezentat modul în care se recunoaşte un porc infectat cu virusul PPA: moartea subită; prezenţa unei febre ridicate, de 40-42 grade, prezenţa unei înroşiri a pielii, simptom ce poate fi sesizat mai mult la animalele cu pielea deschisă, mai ales în vârful urechilor, la coadă, pe piept şi/sau în zona abdomenului, animalele bolnave îşi pierd pofta de mâncare, devin apatice şi înainte de deces cu 24-48 de ore îşi pierd coordonarea motrică, voma, diaree (uneori chiar cu sânge), scurgeri din ochi, scroafele avortează.

O nouă PANDEMIE ameninţă România!  Potrivit specialiştilor, vara, mobilitatea crescută a oamenilor datorată perioadelor de concediu şi transportul ilegal de animale duc la răspândirea mult mai rapidă a virusului în gospodăriile populaţiei.

Pesta porcină africană a trecut de la animale sălbatice la cele domestice, în Germania. Primele cazuri au fost descoperite la două ferme
Fermierii nu mai au voie să hrănească animalele cu resturi alimentare, iar în adăposturile în care stau porcii, se intră doar cu încălțăminte dezinfectată. Dacă aceste reguli sunt încălcate, fermierii riscă amenzi de mii de lei.

Iată ce propun specialiştii în proiectul ANSVSA:

Operatorii au obligaţia respectării următoarelor cerinţe minime de biosecuritate pentru exploatațiile noncomerciale:
a) să nu hrănească porcinele cu resturi alimentare și să elimine subprodusele de origine animală, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

b) exploatațiile trebuie să fie construite în așa fel încât porcinele să fie deţinute în spaţii care să nu permită venirea acestora în contact cu porcinele deținute din alte exploataţii, cu porci sălbatici sau alte animale – de exemplu: câini;
c) să îngrijească porcinele astfel încât să nu existe posibilitatea de contact între porcinele din exploataţie şi orice carcasă, sau parte de carcasă provenite de la porcii sălbatici – porci vânați sau morți, carne şi subproduse rezultate de la acestea;

d) să ofere facilități pentru persoana care lucrează cu porcinele în  vederea schimbării hainelor și încălțămintei la intrarea și ieșirea în/din adăpostul porcinelor;

e) să amenajeze dezinfectoare pentru încălțăminte, atât la intrarea, cât și la ieșirea din exploatație și din adăpost;

f) să nu intre în exploataţia de porcine, timp de 48 ore, dacă participă la activități de vânătoare;

g) să notifice medicul veterinar oficial/medicul veterinar de liberă practică împuternicit cu privire la:
1. orice modificare a stării de sănătate a porcinelor,
2. orice sacrificare pentru consum familial efectuată în exploatație, precum și orice modificare constatată la nivelul carcasei şi/sau organelor, ca urmare a sacrificării porcinelor în vederea consumului familial;
3. orice mortalitate apărută la porcinele pe care le deţine în exploataţie;

h) să nu crească în exploatație scroafe și/sau vieri folosiți pentru reproducere – această condiție nu se aplică exploataţiilor comerciale;

i) să nu hrănească porcinele cu furaje de origine vegetală pe o perioadă de cel puțin 30 de zile de la recoltarea acestora;

j) să nu folosească așternut vegetal pe o perioadă de cel puțin 90 de zile de la recoltare;

k) să nu permită accesul persoanelor străine în adăpostul porcinelor;

(7) Operatorii au obligaţia respectării următoarelor cerinţe minime de biosecuritate pentru exploatațiile comerciale:
a) cerinţele de la alin. (6);
b) să dețină porcinele în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcine domestice din alte exploataţii sau cu porci mistreţi;
c) să împrejmuiască spațiile în care sunt păstrate hrana și așternutul destinate porcinelor;
d) să elaboreze, să implementeze și să dețină un plan de biosecuritate verificat de serviciile veterinare conform normelor de biosecuritate.
e) să elaboreze și să implementeze un plan de biosecuritate, adaptat situaţiei existente, fiind responsabil pentru identificarea celor mai bune metode de evitare a contaminării animalelor cu agenţi patogeni specifici;

f) să depună la direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, planul de biosecuritate pentru exploataţiile comerciale, conform tipului fermei şi a cerinţelor de biosecuritate stabilite de autoritatea competentă, care se actualizează ori de câte ori este necesar;

g) să solicite autorizația sanitar – veterinară la direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București pe al cărei teritoriu administrativ exploatația își desfășoară activitatea;

(8) să respecte normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației”.