Stephen Hawking a câştigat prestigiosul premiu Fundamental Physics

Premiul Fundamental Physics, a cărui valoare este de 1,8 milioane de lire sterline (3 milioane de dolari), a fost decernat anterior şi celor şapte oameni de ştiinţă de la CERN, care au contribuit la descoperirea unei noi particule „compatibile” cu bosonul Higgs.

Iniţiat în iulie de miliardarul rus Yuri Milner, premiul Fundamental Physics este acordat în semn de recunoaştere a meritelor deosebite în domeniul cercetării ştiinţifice care au contribuit la dezvoltarea şi aprofundarea cunoştinţelor cu privire la cunoaşterea Universului.

Câştigătorii sunt aleşi de un comitet independent de fizicieni, printre care Nima Arkani-Hamed, renumită pentru demersurile sale ştiinţifice în domeniul deconstrucţiei dimensionale. Alte premii au mai fost acordate, în cadrul a două categorii, unor fizicieni care au obţinut rezultate remarcabile în domeniul fizicii fundamentale.

Într-o declaraţie acordată publicaţiei The Guardian, Stephen Hawking s-a declarat „încântat şi onorat” să primească această distincţie.

Alte articole

A murit Peter Scott-Morgan, omul de știință care s-a „transformat în robot”

Nicuşor Dan se laudă cu „gaura neagră” numită Arena Naţională. Calculul dezastrului: încasări modeste, cheltuieli uriaşe!

„Nimeni nu face cercetare în fizică cu intenţia de a obţine un premiu. Cu toate acestea, premii ca acesta joacă un rol important în recunoaşterea publică a performanţelor în fizică. Cresc valoarea fizicii şi interesul faţă de acest domeniu”, a mai spus Stephen Hawking.

Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise „din ce în ce mai neîndemânatic” şi cădea „de multe ori aparent fără niciun motiv”.

După o serie de teste medicale, el a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută şi sub denumirea de maladia Lou Gehrig. „Urma probabil să mor în decurs de câţiva ani. A fost un adevărat şoc”, îşi aminteşte Hawking, care avea pe atunci vârsta de 21 de ani.

Hawking a fost căsătorit cu Jane Wilde, între anii 1965 şi 1991, cu care are trei copii – Robert, Lucy şi Timothy. Savantul britanic s-a căsătorit apoi, în 1995, cu asistenta lui medicală Elaine Mason, de care a divorţat în octombrie 2006.

Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.

Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu această maladie degenerativă paralizantă trăiesc mai puţin de cinci ani după diagnosticare. „Faptul că el a trăit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar”, a declarat Brian Dickie, directorul Asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative, la o conferinţă organizată în acest an, la Cambridge, în onoarea lui Stephen Hawking.

„Totuşi, celebritatea cauzată de boală nu trebuie să eclipseze contribuţiile” sale din domeniul fizicii, întrucât „el a făcut fără îndoială mai mult decât oricare altul, de la Einstein încoace, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre gravitaţie”, a spus, cu acelaşi prilej, Martin Rees, fostul director al Royal Society.

Astrofizicianul britanic a publicat lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În cel mai recent volum al său, intitulat „The Grand Design”, publicat în septembrie 2010, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.