Nu o să îţi vină să crezi cine a inventat Monopoly. O mare parte din mesajul pe care creatoarea a vrut să îl transmită prin creearea acestui joc a fost ştearsă cu buretele. Elizabeth Magie a murit în 1948, fără soţ sau copii, şi nicio menţiune despre jocul pe care l-a inventat, nici măcar pe piatră de mormânt. Povestea ei a fost redescoperită datorită lui Ralph Anspach care a încercat să submineze stăpânirea Parker Brothers asupra proprietăţii intelectuale a jocului.
Monopoly era numit iniţial„Jocul proprietarului‟ şi a fost brevetat de Elizabeth Magie cu aproximativ 30 de ani înainte de versiunea lui Darrow, în 1903. Magie era o femeie complexă din toate punctele de vedere. A lucrat ca stenograf la Washington, la un depozit pentru poştele naţionale pierdute. A scris poezii şi nuvele, a jucat în piese de teatru şi spectacole de comedie, a creat jocuri de masă şi mobilier şi s-a întreţinut financiar, fără a se căsători până la vârsta de 44 de ani.
Elizabeth Magie s-a născut în Illinois, SUA, în 1866, după sfârşitul războiului civil. Tatăl ei, James Magie, era un editor de ziare care călătorise în Illinois cu Abraham Lincoln în anii 1850, în timp ce viitorul preşedinte ţinea dezbateri cu rivalul său politic, Stephen Douglas. James Magie a devenit el însuşi un retor destul de popular şi aprins, o abilitate pe care fiica sa o va moşteni de la el.
Tatăl ei a influenţat nu doar înclinaţia ei pentru spectacolul public. James Magie i-a dat fiicei sale o copie a cărţii economistului Henry George din 1879 („Progress and Poverty‟), o influenţă antimonopolistă care a avut un impact decisiv asupra tinerei Elizabeth Magie. Henry George a teoretizat că, deşi oamenii ar trebui să poată deţine orice au creat, pământul aparţinea tuturor şi nimeni n-ar trebui să poată profita din a-l deţine. A propus abolirea tuturor impozitelor, cu excepţia a ceea ce ar fi un impozit unic de impus numai „proprietarilor de terenuri inactive‟. Fascinaţia ei pentru politica lui George a dus-o la elaborarea şi brevetarea Jocului proprietarului într-un moment în care femeile reprezentau mai puţin de un procent din solicitanţii de brevete.