Consilierul lui Iohannis pe Economie trage semnalul de alarmă: Ce se întâmplă, de fapt, cu creșterea economică

Consilierul lui Iohannis pe Economie trage semnalul de alarmă. Cosmin Marinescu arată că e normală creșterea puternică a consumului după ce anul trecut a fost marcat de restricții severe, dar atenționează că importurile sunt în creștere rapidă.

Consilierul lui Iohannis pe Economie trage semnalul de alarmă: Ce se întâmplă, de fapt, cu creșterea economică

Consilierul prezidențial evidențiază evoluția diferită a României față de țările din regiune. În timp ce acestea înregistrează excedente comerciale, cu efect benefic asupra producției interne, România își adâncește deficitul comercial într-un an cu creștere economică majoră.

„Creșterea economică este una din temele importante aflate în dezbatere, cu precădere în etapa actuală de redresare, iar datele privind creșterea din trimestrul 2 au redeschis diverse întrebări privind sustenabilitatea evoluțiilor din economia noastră. Dincolo de riscurile sanitare, care continuă să fie prezente, economia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate și predictibilitate.

În marea lor majoritate, opiniile specialiștilor au indicat un element comun, anume faptul că economia post-pandemie marchează un reviriment neașteptat. Din acest punct încep însă disputele, date fiind și preocupările privind creșterea prețurilor și nivelul de trai al oamenilor: de unde vine această creștere economică – „din consum ori din investiții?”, sau „unde se duce creșterea economică în contextul post-pandemie?”.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

RAPORT UniCreditBank: Ne așteptăm la creșterea prețurilor la alimente în 2025. TVA s-ar putea majora cu 2 la sută

Dacă ne uităm pe harta europeană a creșterii economice, avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plasează România între țările cu performanțe bune, în raport cu scăderea economică aferentă contextului de lockdown din 2020.

Astfel, România reușește să revină la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arată că PIB în Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, față de Q1 și Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei.

Dacă ne raportăm însă la 2020, creșterea economică pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. În aceste condiții, pentru materializarea prognozei actuale de 7% creștere economică în 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui să accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil și unele opinii că rezultatele din Q2 2021 ar fi sub așteptări.

De unde vine creșterea economică…

Pentru a vedea în ce măsură creșterea economică se bazează pe consum, respectiv pe investiții, trebuie să analizăm contribuțiile factorilor la creșterea PIB, atât ca raport relativ, cât și în dinamică față de anii anteriori.

Graficul de mai jos evidențiază, în puncte procentuale, măsura în care consumul, investițiile și exportul net „contribuie” la creșterea economică. Astfel, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză aferente anului curent, cele 7 puncte procentuale de creștere economică se compun din: + 5,2 puncte procentuale datorate consumului, + 2,2 puncte procentuale datorate investițiilor brute, + 1,1 din variația stocurilor și – 1,5 puncte procentuale aferente deficitului balanței comerciale, care se adâncește progresiv.

Datele arată că, în proporție covârșitoare, creșterea economică se bazează pe consum, ceea ce era de așteptat pe fondul pandemiei, când comportamentul economic a fost unul prudent și oamenii au amânat diverse achiziții. De altfel, revenirea din criza pandemică nici nu se putea concepe fără un driver cheie din partea consumului.

Trebuie să fim sinceri în privința economiei și să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluție previzibilă, când consumul a revenit rapid și în forță. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperității și al nivelului de trai. Nu este greșit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum și dacă antrenează producția națională în mod sustenabil.

Pe de altă parte, investițiile cunosc un reviriment remarcabil în comparație cu anii premergători crizei, poate cu excepția anului 2019, atunci când formarea brută de capital fix „explica” 2,7 puncte procentuale din creșterea economică anuală de 4,1%.

Începând cu anul curent, investițiile din economie sunt estimate cu un ritm de creștere superior celui al consumului, evoluție promițătoare pentru schimbarea modelului de creștere în anii următori. Însă, avansul estimat al investițiilor se bazează preponderent pe sectorul bugetar (+22%) și în mai mică măsură pe investițiile private (+5,8% în termeni reali).

Sunt evidente prioritățile în materie de investiții publice, iar implementarea eficientă a PNRR poate aduce un boom în această privință. În prezent, prin proiectul de rectificare bugetară, cheltuielile totale pentru investiții cresc la 68,5 miliarde lei, alocări distribuite echilibrat între fondurile europene (33,8 miliarde lei) și cele naționale (34,7 miliarde lei). Pe viitor, însă, balanța trebuie să încline hotărâtor în favoarea fondurilor europene.

În privința acestor „investiții publice”, factorul cheie ține de calitatea execuției bugetare. Implementarea proiectelor de investiții trebuie să meargă în ritm accelerat în restul anului, astfel încât execuția bugetară să recupereze întârzierile și prevederile bugetare să fie integral realizate, dincolo de influențele nominale provenite din creșterea puternică a prețurilor la unele materiale, precum cele de construcții, de exemplu.

O atenție deosebită trebuie atribuită investițiilor private, deoarece sectorul privat este locomotiva sustenabilă în economia de piață. Adeseori, proiectele de investiții publice sunt suspectate de misalocări ori caracter discreționar – cum a fost cazul PNDL. Spre deosebire, investițiile private sunt economice par excellence, căci doar acestea suportă riscul antreprenorial și trebuie validate de piață, prin calcule de profitabilitate.

În această privință, sectorul antreprenorial românesc se redresează și el treptat, evident în ritmuri diferite de la un sector la altul, în ciuda faptului că unele scheme de ajutor de stat (M2 și M3) așteptate în 2021 au întârziat sau au fost amânate.

Trebuie însă remarcate evoluțiile pozitive din sfera investițiilor străine directe, care și-au revenit rapid față de căderea din anul 2020, în contextul unui mediu investițional extern caracterizat de abundența lichidității pe piețele financiare.

Citește și:  Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România i-a făcut plângere penală ministrului Economiei Claudiu Năsui