Anca Dragu a transmis la CCR un punct de vedere separat privind moţiunea de cenzură: E mai degrabă un conflict politic

Anca Dragu a transmis la CCR un punct de vedere separat privind moţiunea de cenzură: E mai degrabă un conflict politic.

„În acest punct de vedere, semnat de mine, în calitate de preşedinte al Senatului României, arăt că nu se constituie motive pentru a considera existenţa unui conflict juridic de natură constituţională. Este de fapt un conflict de natură politică pe care Guvernul îl doreşte transformat într-un conflict de natură constituţională. Mai arătăm în acest punct de vedere că este vorba mai degrabă de o cerere ce nu poate fi admisibilă din partea Curţii Constituţionale. Este vorba de o serie de critici legate de iniţierea şi depunerea moţiunii de cenzură. Moţiunea de cenzură reprezintă un instrument juridic constituţional pe care îl au la dispoziţie parlamentarii, un instrument de control asupra activităţii Guvernului şi arătăm, ca atare, că nu se constituie niciun fel de blocaj al activităţii celor două instituţii. Numai un blocaj ar putea sta la baza unui conflict juridic de natură constituţională. Repet: este vorba de un conflict politic, mai degrabă, care de la nivelul Guvernului se doreşte a se transforma într-un conflict juridic de natură constituţională”, a declarat Anca Dragu, la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres.

Citeşte şi: Rareş Bogdan ameninţă USR PLUS: „Nu mai primeşte 5 ministere dacă revine la guvernare”

Alte articole

Anca Dragu a fost numită guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova

„Zero taxe pe salariul minim” revine în actualitate în contextul inflaţiei uriaşe

În documentul transmis CCR, Dragu atrage atenţia că „procedura prealabilă dezbaterii şi adoptării moţiunii nu a produs niciun efect asupra raporturilor dintre Parlament şi Guvern şi nici nu poate genera un conflict juridic de natură constituţională între aceste doua autorităţi publice”.

În textul documentului, Anca Dragu prezintă parcursul moţiunii, de la depunere până în prezent, amintind că aceasta nu a putut fi prezentată, în mai multe rânduri, Birourilor permanente reunite, din cauza lipsei de cvorum.

„Moţiunea de cenzură intitulată ‘Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!’ a fost înregistrată împreună cu lista iniţiatorilor şi semnăturile acestora la data de 3 septembrie 2021 şi, întrucât moţiunea nu s-a putut prezenta Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului convocate în datele de 3 şi 4 septembrie din lipsa cvorumului, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au convocat, din nou, în 6 septembrie Birourile permanente reunite. În urma repetatelor discuţii din cadrul acestor şedinţe, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au convocat Birourile permanente reunite în 7 septembrie şi, pentru a se putea depăşi acest blocaj intern, generat de pretinsa neconformitate a semnăturilor, au fost depuse, din nou, semnăturile în original ale unor iniţiatori şi moţiunea a fost comunicată Guvernului, potrivit prevederilor constituţionale. Aşadar, comunicarea moţiunii către Guvern s-a realizat în intervalul de 5 zile de la înregistrare, în aşa fel încât acesta să-şi poată exprima poziţia faţă de motivele care fac obiectul moţiunii de cenzură”, se arată în punctul de vedere transmis CCR.

Preşedintele Senatului consideră că data comunicării către Guvern a moţiunii de cenzură este „irelevantă” şi „nu afectează membrii Guvernului sau ai Parlamentului, în condiţiile în care ‘moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere’ şi nu după împlinirea unui termen care sa curgă de la data comunicării către Guvern a moţiunii”.

De asemenea, în actul transmis Curţii Constituţionale, Anca Dragu precizează că până la faza dezbaterii moţiunii de cenzură, Guvernul nu a intrat în raporturi juridice propriu-zise cu Parlamentul.

„Prin urmare, nu s-a putut produce niciun blocaj instituţional în dauna activităţii Guvernului sau a vreunui minister. (…) Faţă de cele arătate în cererea trimisă Curţii Constituţionale, solicităm plenului Curţii Constituţionale să constate inadmisibilitatea cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de alta parte, şi să o respingă, ca atare”, se arată în punctul de vedere al preşedintelui Senatului.

Pe de altă parte, în mod contrar, în punctul de vedere formulat şi votat de Comisia de Constituţionalitate a Senatului şi însuşit de Biroul permanent, se solicită CCR să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern.