„Nu este în regulă să avem 600 de parlamentari! În Franța este un senator la 200.000 de locuitori și un deputat la 100.000 de locuitori. Noi vom avea un senator la 70 de mii de locuitori și un deputat la 50 de mii de locuitori. Nu se poate! Județul Dolj ar fi trebuit să fie reprezentat de 15 parlamentari, dar vor fi 20! Deși toate partidele au agreat ideea cu redistribuirea, aceasta ar putea fi invalidată ca neconstituțională, fiind o procedură peste și în afara votului!”, a declarat judecătorul CCR, Ion Predescu, pentru Jurnalul Naţional.
Într-o intervenţie telefonică la România TV, Predescu a negat că declaraţia i-ar reflecta spusele, precizând că a fost doar o discuţie telefonică, nu o declaraţie oficială, prin care încerca să lămurească un jurnalist care a fost poziţia sa privind Legea electorală pe vremea când era senator. „A dat publicităţii ce a vrut el să reţină sau ce a putut să înţeleagă. Ce să mai cred despre un asemenea individ? (…) Dacă l-aş cunoaşte, l-aş strânge de gât”, a spus Predescu.
Judecătorul a precizat că, pe vremea când era senator, s-a pronunţat pentru o normă de reprezentare mai mare pentru parlamentari astfel încât numărul acestora să se reducă, iar raportul numeric dintre senatori şi deputaţi să fie 1 la 2, nu 1 la 2,5, aşa cum este acum.
„În ce mă priveşte, ca cetăţean, ca om, consider că sunt prea mulţi parlamentari„, a spus Predescu.
În schimb, Predescu susţine că nu s-a referit la actuala Lege electorală pentru că nu o cunoaşte suficient. „Nu pot să mă pronunţ pentru că nu reţin toate dispoziţiile legale. Mărturisesc că Legea electorală în vigoare nu m-a pasionat„, a arătat Predescu.
Declaraţia lui Predescu survine în aceeaşi zi în care Curtea Constituţională a dat publicităţii un comunicat în care reia argumentele pentru care a declarat ca neconstituţională Legea electorală elaborată de către liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta prin care era instituit un sistem electoral majoritar
În primul rând, judecătorii au constatat pe 27 iunie că legea Antonescu-Ponta nu ar respecta principiul egalităţii votului prin faptul că minorităţile naţionale sau comunităţile româneşti minoritare în anumite judeţe primesc un mandat automat dacă au cel puţin 7% într-o circumscripţie electorală, fapt ce ar contraveni prevederilor constituţionale, mai ales că aceşti parlamentari ar fi lipsiţi de reprezentativitate şi legitimitate.
În al doilea rând, CCR argumenta că modificarea legislaţiei electorale în an electoral contravine principiului securităţii juridice, fapt ce va avea „consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot”. Apoi magistraţii Curţii au apreciat că legea propusă contravine voinţei românilor de la referendumul din 2009 prin care electoratul s-a pronunţat pentru reducerea numărului de parlamentari la 300.
Totodată, Curtea reia recomandarea din mai multe decizii ale sale privind necesitatea unei revizuiri mai largi a legislaţiei electorale şi stabilitatea acesteia.
Unul dintre judecătorii Curţii a declarat, pentru ROMÂNIATV.NET, că motivul pentru care a fost dat publicităţii comunicatul este constituit de acuzele potrivit cărora suplimentarea apreciabilă a numărului de parlamentari se datorează opoziţiei CCR la introducerea unui sistem electoral majoritar. „S-a tot spus în presă că suntem vinovaţi de creşterea numărului de parlamentari”, a declarat judecătorul.
Cât priveşte posibilitatea ca Parlamentul nou ales să fie invalidat deoarece este ales neconstituţional, aceasta a fost respinsă categoric. „Noi nu avem competenţe în validarea alegerilor parlamentare, ci Biroul Electoral Central. Noi avem competenţe legate de alegerile prezidenţiale şi de referendum”, a afirmat magistratul.
Invitat să comenteze recomandarea făcută de Curte privind schimbarea Legii electorale, judecătorul a spus: „De ani de zile, în mai multe decizii, noi tot am zis că este nevoie să se facă ordine, că este nevoie de un Cod Electoral.” Totodată, magistratul CCR a precizat că nu există o obligaţie ca o eventuală nouă Lege electorală să ţină seama de referendumul din 2009 deoarece referendumul este consultativ.