Ludovic Orban a luat foc după ce PNL insistă cu varianta Florin Cîţu premier. „O aberaţie. Iohannis ar încălca Constituţia”

Ludovic Orban a reacţionat după ce noua conducere PNL a anunţat joi că va prezenta la consultările de la Palatul Cotroceni varianta în care Florin Cîţu să fie propus premier.

„O aberație, o propunere în primul rând neconstituțională. După demiterea mea prin moțiunea de cenzură din februarie, în momentul în care președintele Iohannis m-a desemnat tot pe mine, PSD a atacat la CCR și CCR a luat decizia conform căreia premierul care a fost demis la moțiunea de cenzură nu mai poate fi propus premier.

Ar trebui să citească, mai ales că e o chestiune care ține de istoria PNL. De asemenea, e o inepție politică să vii să-l propui pe Florin Cîțu, în condițiile în care practic cu această propunere de premier, nu există nici o șansă de a forma o majoritate parlamentară. Le readuc aminte colegilor mei, care s-au întrunit noaptea, ca hoții, într-o ședință convocată pe picior, că pentru a putea învesti un Guvern, este necesară o majoritate de 234 de voturi. La ora actuală, PNL împreună cu UDMR nu dețin decât 163 de parlamentari”, a declarat Ludovic Orban la RFI.

Citeşte şi: EXCLUSIV Mihai Tudose, despre cabinetul Cîţu: „Aştia ne conduc? Păi ăştia nu sunt în stare să conducă nici fierul de călcat pe cămaşă!”

Alte articole

Ludovic Orban, reacție furibundă după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: „Georgescu e clar sprijinit de o reţea finanţată de Rusia. Dar acest lucru ar fi trebuit probat din timp de instituţiile care apără siguranţa naţională”

Fostul premier Florin Cîţu ratează intrarea în Parlament. Lista parlamentarilor PNL

Ludovic Orban a luat foc după ce PNL insistă cu varianta Florin Cîţu premier. „Iohannis în ultimele trei luni de zile nu a făcut altceva decât să distrugă PNL”

Ludovic Orban susţine că această decizia a PNL reprezintă o dovadă elocventă a ruperii de realitate atât a lui Florin Cîțu, cât și a apropiaților lui și arată că pentru aceștia „România nu contează, ci contează interesele lor de grup”.

Mai mult, fostul lider al PNL îl acuză pe președintele Klaus Iohannis că a încălcat Constituția.

„Iohannis și-a încălcat statutul constituțional, s-a coborât la a interveni în competiția internă a unui partid politic și toată acțiunea lui Iohannis în ultimele trei luni de zile nu a făcut altceva decât să distrugă PNL, să distrugă coeziunea, să afecteze pe termen lung interesele fundamentale ale României.

Acesta este adevărul, un adevăr care este văzut de un număr din ce în ce mai mare de români. Practic, Iohannis pare că nu mai are nici o legătură cu realitatea și toate acțiunile lui Iohannis sunt cu efecte negative pentru România”, a precizat fostul lider liberal.

Citeşte şi: EXCLUSIV Gabriela Firea, după ordinul lui Arafat: „Nu putem folosi cuvinte ca „dezastru” şi sub umbrela asta să încălcăm Constituţia”

Totodată, Ludovic Orban a avertizat că Klaus Iohannis ar încălca din nou Constituția dacă îl desemnează pe Florin Cîțu.

„Normal că a încălcat Constituția. Cum să vii la Congresul unui partid, să susții un candidat? Și dacă-l va desemna pe Florin Cîțu, va încălca Constituția, pentru că nu respectă o decizie a CCR. De altfel, nici nu pot să-mi imaginez că poate să ajungă chiar în situația de a încălca atât de flagrant și de evident o decizie a CCR”, a mai spus Ludovic Orban, conform sursei citate.

Ludovic Orban, despre suspendarea lui Klaus Iohannis. „E o procedură complicată”

Întrebat dacă ar trebui suspendat președintele, dacă va încălca Constituția, Orban a răspuns: „Procedura de suspendare e o procedură complicată, iar procedura de suspendare este urmată de referendumul de demitere, în termen de maxim 30 de zile. O discuție pe această temă poate avea loc, după ce se vor derula toate evenimentele legate de învestirea Guvernului, dar repet, pentru mine, fundamental e interesul României. Interesul României este ca această criză politică să înceteze cât mai repede”.

PNL a decis în ședința Biroului Executiv Național, de joi seara, ca nominalizarea pentru funcția de prim-ministru, la consultările de luni, de la Palatul Cotroceni, să fie Florin Cîțu, prim-ministrul interimar, președintele PNL.

Ce a decis CCR în 2020

Curtea Constituţională a admis, în februarie 2020, prin Decizia nr 85, conflictul de natură constituţională ridicat de preşedinţii celor două Camere de la acea vreme, după ce preşedintele l-a desemnat pe Ludovic Orban să formeze noul Guvern, la scurt timp după ce Cabinetul său căzuse, în Parlament, prin moţiune de cenzură.

În decizia CCR se preciza că ”un comportament constituţional loial constă în desemnarea de către Preşedintele României a unui candidat la funcţia de prim-ministru în vederea realizării finalităţii pentru care a fost construită procedura constituţională a învestiturii/numirii Guvernului, aşadar pentru a atinge „scopul comun de a promova interesele ţării ca un întreg, nu interesele înguste ale unei singure instituţii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului funcţiei“.

CCR admitea atunci cererile formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului şi constata existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Parlamentul României, în legătură cu desemnarea de către Preşedintele României a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru.

”Având în vedere că existenţa conflictului juridic a fost determinată de desemnarea de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru cu încălcarea dispoziţiilor Articolului 103, alineatului 1 din Constituţie, Curtea reţine că această desemnare nu poate declanşa procedura de învestitură a Guvernului. Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul şi lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă „prima solicitare“ de învestitură în sensul Articolul 89, alineatul 1 din Constituţie şi, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de acelaşi text constituţional”, se preciza în decizie.