Maria Rosetti este una dintre figurile feminine marcante ale culturii românești. Femeia care avea să devină prima jurnalistă din România și să sfideze prejudecățile epocii sale excelând într-o profesie destinată bărbaților a văzut lumina zilei la 1819 în regiunea Guernesey, Anglia.
Pe numele real Mary Grant, prima ziaristă a României, s-a născut dintr-un tată căpitan scoţian, Edward Grant şi o mama franţuzoaică, Marie Lavasseur.
Mary și-a petrecut adolescența în regiunea Provence, Franţa, astfel că a ajuns să exploreze încă din copilărie culturi și tradiții diferite, fapt care a pregătit-o pentru o viață dedicată în întregime unei țări departe de meleagurile sale natale.
Destinul a purtat-o pe englezoaica cu origini franțuzești până în România, unde ajuns datorită fratelui ei, Effingham, care în 1937 se angajează la Consulatul Britanic din Valahia. Înzestrată cu sete de cunoaștere și curiozitatea de experimenta o cultură diferită, Mary Grant decide să-l urmeze pe fratele în România unde se angajează ca guvernantă pentru copii colonelului Ioan Odobescu.
Momentul de cotitură în viața lui Mary Grant este întâlnirea cu politicianul Constantin Rosetti, un om cu o personalitate puternică și o forță interioară de nestăvilit asemenea femeii căreia îi stârnise fascinația.
Între Mary și Constantin Rosetti se naște o iubire pasională, iar cei doi se căsătoresc în 1847, cu un an înainte de Revoluţia de la 1848.
În urma căsătoriei Mary devine oficial românca Maria Rosetti, o femeie care-și cultiva aspirațiile naționale în spiritul și idealurile revoluţionarilor de la 1848. Maria Rosetti se dedică cauzei românilor în revoluţia paşoptistă și se implică alături de soţul ei în pregătirea acţiunilor. În casa soţilor Rosetti aveau loc, înainte de Revoluţie, întâlnirile paşoptiştilor unde se punea bazele unei noi viziuni de concept național.
Pentru Maria Rosetti şi soţul ei libertatea era țelul suprem. Ea și-a botezat prima fiică Liberté Rosetti.
Un alt moment istoric care face dovada personalității remarcabile a Mariei Rosetti a fost atunci când a plecat, însoțită de bunul prieten al soțului ei, pictorul Rosenthal, să-l salveze pe Constantin din mâinile turcilor, îmbrăcată în straie de țărancă și cu fetița ei Libertatea Sophia.
Când C. A. Rosetti era urcat, împreună cu un grup de revoluţionari, pe o corabie turcă pentru a fi dus în Serbia, Maria le-a cerut voie supraveghetorilor să fie lăsată să-şi sărute soţul de rămas-bun. Aceasta i-a strecurat în gură un bileţel pe care erau scrise locul, ora şi datele operaţiunii prin care urma să fie eliberat. Graţie curajului şi stăruinţei Mariei, Rosetti şi restul revoluţionarilor au reuşit să scape .
După eliberare, soții Rosetti își vor continua drumul către Paris, iar Rosenthal se va opri la Budapesta, urmând a li se alătura celor doi în luna aprilie a anului următor.
Maria Rosetti și soțul ei Constantin vor trăi nouă ani în exil, la Paris. Acolo Maria Rosetti va publicat Principautés Danubiennes, în 1853. Bunul prieten al Mariei Rosetii, marele pictor Rosenthal fascinat de curajul și forța ei a folosit-o ca model pentru lucrările sale „România revoluţionară” şi „România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii”, ambele pictate în 1850.
În decembrie 1849, Nicolae Bălcescu împreună cu Vasile Mălinescu și Dumitru Brătianu organizează Asociațiunea română pentru conducerea emigrației, un comitet de susținere a Revoluției române și a ideilor naționale la Paris. Pentru promovarea activităţii acestei asociaţii, este aleasă compoziţia lui Rosenthal, România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății, care va fi litografiată în 1850 la Paris sub titlul România liberată.
În 1857 Maria Rosetti a revenit în România și a început o carieră jurnalistică fără precedent devenind prima femeie ziarist din ţară.
„Oacheşă, nu chiar frumoasă, dar cu nurii unei meridionale, expresivă, pasionată, artistă. (…) Scria bine cu însufleţire romantică, scotea frumosul din orice lucru întreprindea şi îl împrăştia în jurul ei. Cu puţine obiecte rânduia o cameră de-ţi era drag, croia o rochie cântând, parcă se juca: credeai că a prăpădit stofa, dar ieşea ceva graţios şi îi punea o mică garnitură care o deosebea de toate celelalte”, scria Brătianu despre Maria Rosetti.
Supranumită “Mama Rose” sau ” Gitana”, Maria Rosetii a fost un personaj emblematic pentru istoria epocii și a României, în ansamblu.
A publicat în ziarul ”Românul” fondat de soţul ei, Rosetti și a pus bazele revistei săptămânale “Mama si copilul”, care conţinea articole despre creşterea şi educarea celor mici.
Alături de soţul ei, Maria Rosetti a susţinut acţiunile premergătoare Unirii Principatelor Române. A înfiinţat “Comitetul Femeilor” şi a derulat nenumărate campanii pentru strângerea de fonduri, menite să ajute armata, spitalele, femeile şi copiii. Ca publicist a militat pentru drepturile şi emanciparea femeilor. După moartea lui Rosetti, a trăit în sediul redacţiei ” Românul” alături de fiul ei, Vintilă şi soţia acestuia. A murit la 74 de ani, pe 13 februarie 1893. Viata ziaristei Maria Rosetti l-a inspirat pe scriitorul Camil Petrescu care a facut-o personaj în romanul “Un om între oameni”.
Despre aceste două lucrări majore în creația lui C.D. Rosenthal, C.A. Rosetti nota în testamentul său: „Pe cât am trăit, n-am avut destulă putere a mă despărți de aceste icoane. Acum împlinesc, prin soția și fiii mei, dorința ce mi-a fost exprimată de amicul meu Rosenthal: aceea de a depune, în numele lui, muzeului național aceste două tablouri istorice”.
Despre cele două lucrări majore create de C.D. Rosenthal și care o reprezintă pe Maria Rosetti, „România revoluţionară” şi „România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii, C.A. Rosetti nota fascinat în testamentul său:
„Pe cât am trăit, n-am avut destulă putere a mă despărți de aceste icoane. Acum împlinesc, prin soția și fiii mei, dorința ce mi-a fost exprimată de amicul meu Rosenthal: aceea de a depune, în numele lui, muzeului național aceste două tablouri istorice”.