Ministrul Sănătăţii: Carantinarea Bucureştiului se decide vineri

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, discută vineri măsura carantinării pentru Bucureşti şi Ilfov. „Va fi o discuţie şi pe partea de specialişti. Comitetul tehnico-ştiinţific care este în subordinea CNSU mâine va discuta, pentru că a fost şi o propunere a INSP legată de carantinarea zonală în Bucureşti şi Ilfov. Urmează să vedem ce spun specialiştii, în acest grup sunt şi reprezentanţii altor instituţii şi ministere, pentru că o carantină zonală nu este o măsură despre numai spunem că de mâine se instituie, trebuie alte reglementări”, a declarat ministrul Sănătăţii, la un post de televiziune.

Raed Arafat a făcut anunţul aşteptat de toţi: Se carantinează sau nu Capitala?!
Acesta a fost întrebat despre propunerea premierului interimar cu privire la utilizarea certificatului verde inclusiv la magazine. „Va fi şi această discuţie legată de certificat pentru că nu este corect să spui oamenilor care s-au vaccinat că „tu nu mai poţi să ieşi pe stradă sau nu poţi să te duci la un anumit tip de manifestare”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

„Aş merge pe ideea de a folosi certificatul verde şi în magazine”, a afirmat joi premierul interimar Florin Cîţu. Acesta a precizat că decizia ar putea fi luată de Parlament, un proiect fiind în procedură parlamentară.

„În acest moment eu cred că pasul următor este să cerem folosirea certificatului verde pentru circulaţie. Propunerea trebuie să fie cât mai rapidă”, a afirmat Cîţu după şedinţa de joi a Guvernului.

El a spus că nu ar fi o restricţionare. „Asta nu este restricţionare. Ar fi o triere. Dacă te vaccinezi, dacă ai trecut prin boală, dacă eşti testat… Deci sunt trei variante. Aş merge pe ideea de a folosi certificatul verde şi în magazine”, a adaugat premierul.

Florin Cîţu: „Certificatul verde ar putea fi obligatoriu peste tot în România, inclusiv în magazine. Medicii nevaccinaţi se vor testa pe banii lor”

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat, joi, că nu crede că Bucureştiul şi Ilfovul vor fi carantinate, cum a propus Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

„Carantinarea Capitalei ţării trebuie să se facă, dacă este să se facă, la un nivel de decizie mult mai înalt decât doar o propunere din partea INSP, pentru că impactul e unul mult mai complex decât doar aspectul sanitar. Clar că sunt măsuri care sunt necesar de a fi implementate, unele dintre ele sunt necesare pentru limitarea contactului, mişcării, a răspândirii virusului (…), dar a carantina Bucureştiul înseamnă că am izola Bucureştiul şi Ilfovul de restul României”, a spus Raed Arafat la Antena 3.

El a precizat că acest lucru nu poate să fie făcut fără o decizie a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. „La acest moment, aşa cum e trimisă adresa către mine, ordinul putea să fie emis conform legii şi validat de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în 48 ore. Încă suntem în termenul de 48 de ore. Mâine am convocat grupul tehnico-ştiinţific pentru o discuţie pe această temă, după care vom supune totuşi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă spre decizie dacă astfel de ordin poate fi emis sau nu. Din punctul meu de vedere, nu cred că vom ajunge la a carantina Bucureştiul, în sensul de a închide Bucureştiul şi Ilfov în aceste condiţii”, a afirmat Raed Arafat.

În opinia sa, poate că vor fi analizate anumite măsuri suplimentare care să asigure controlul asupra răspândirii noului coronavirus, dar fără a implementa carantina zonală.

Şeful DSU a menţionat că problema se pune dacă o carantinare a Bucureştiului şi Ilfovului e realizabilă sau nu, în contextul în care trebuie implicat Ministerul de Interne, nu şi Ministerul Apărării, pentru că nu e stare de urgenţă. „Dacă eram într-o stare de urgenţă era mult mai uşor cu sprijinul Ministerului Apărării (…); vorbim de o localitate, cu Ilfov cu tot, de 3-4 milioane de oameni”, a subliniat el.

Potrivit lui Arafat, o carantinare ar presupune izolarea zonei de restul ţării, impactul fiind „mult mai serios” decât în cazul unei localităţi mici.

Raed Arafat este de părere că trebuie consolidate controalele privind măsurile care există în prezent şi trebuie efectuată o analiză dacă mai sunt şi alte măsuri care mai pot fi implementate pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2.

De ce nu își asumă autoritățile decizia carantinării

Adrian Zăbavă, analist politic, a explicat pentru Ziare.com că modul de gestionare al pandemiei de coronavirus a fost influențat de evenimentele politice, cum ar fi concursurile electorale interne. Mai mult, analistul politic susține că astfel de măsuri radicale, cum ar fi carantinarea, reprezintă ”o măsură nepopulară”, drept urmare a fost exclusă.

”Cred că modul în care a fost gestionată politic pandemia a fost influențat de concursurile electorale interne și de faptul că am trăit o perioadă politică destul de tumultoasă. În consecință, cred că cel puțin anul acesta, deciziile privind modul de gestionare a pandemiei au fost influențate de lucruri conexe și s-a considerat de la un punct încolo că decizii nepopulare nu mai trebuie să fie luate, carantinarea fiind o decizie nepopulară.

Factorul politic în managementul pandemiei a decis că deciziile nepopulare nu se mai iau, sau se iau așa, cu jumătate de măsură. În consecință, după o vară în care am clamat sfârșitul pandemiei, aici fiind vorba și de o strategie comunicațională eronată, care își dovedește limitele astăzi, în valul 4, cele două au dus la ceea ce trăim azi, și anume o criză sanitară care a scăpat de sub controlul politic și politicienii nu mai au curaj să ia măsuri nepopulare”, explică Adrian Zăbavă.

Analistul politic atrage atenția asupra altei posibilități, și anume că anumiți politicieni nu cred în mod deosebit în soluțiile cu care vin specialiștii din domeniul medical.

”Am o vagă impresie că unii dintre politicieni nu cred foarte mult în soluțiile pe care oamenii de știință le propun în gestionarea crizei. Și cred că asta s-a văzut în anumite momente. Cred că există în mentalul politicului ideea că oamenii de știință nu sunt capabili să pună totul în balanță și își văd doar domeniul, fără să pună lucrurile în perspectivă și să balanseze ce înseamnă o carantină pentru un sector economic de exemplu”, concluzionează Adrian Zăbavă.