Muzeul Național George Enescu din Capitală se închide pentru a permite începerea lucrărilor de restaurare și consolidare a imobolului, care se vor întinde pe o perioadă de aproximativ doi ani.
„Începând cu data de 25 octombrie, sediul de la Bucureşti al muzeului – Palatul Cantacuzino – se închide. Vor începe lucrările de restaurare şi consolidare a imobilului, a căror durată estimată este de 24 de luni. Activităţile noastre vor continua atât în spaţiul virtual/online, cât şi la celelalte două sedii ale muzeului, Muzeul Naţional „George Enescu” Casa memorială „George Enescu” – vila Luminiş de la Sinaia şi Muzeul Naţional „George Enescu” secţia „Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu-George Enescu” de la Tescani”, informează instituţia într-o postare pe Facebook.
Cei care își doresc să viziteze Muzeul George Enescu o mai pot face în acest weekend (23 – 24 octombrie), în programul nornal de vizitare, între orele 10 și 17. Intarea va fi gratuită.
Muzeu Național „George Enescu” se găsește în Palatul Cantacuzino, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri de pe Calea Victoriei și din București. De pe pagina de prezentare a muzeului aflăm că acesta reunește donațiile oferite statului român (și muzeului) de către muzicianul George Enescu (1881- 1955): „potrivit specificului său aparte (muzeul) susține, prin programele culturale permanente pe care le organizează, promovarea creației muzicale românești și străine, precum și a artei interpretative.” George Enescu a fost unul dintre cei mai mari compozitori români, fiind, printre altele, autorul celor două Rapsodii Române. Acestea au fost compuse în perioada 1901-1902 (la numai 20-21 ani!) la Paris, premiera având loc în data de 23 februarie 1903, într-un concert dirijat de George Enescu și Eduard Wachmann la Ateneul Român, fiind publicate în 1904 la editura muzicală pariziană Enoch (Éditions Enoch). S-a stins din viață la Paris, în 1955 și este înmormântat în faimosul cimitirul Père-Lachaise.
Palatul Cantacuzino, mai vechi de o sută de ani, a fost construit după planurile arhitectului Ion D. Berindei în stilul baroc francez. De pe site-ul muzeului aflăm că, la construcția lui (1901-1903) comandată de Gheorghe Grigore Cantacuzino, Berindei a colaborat cu renumiți artiști ai vremii, printre care: G. D. Mirea, Nicolae Vermont (primul student al lui T. Aman), pentru picturile murale, arhitectul Emil Wilhelm Becker pentru sculpturi și ornamentația sculpturală și Casa Krieger din Paris pentru decoraţia interioară: tapiserii, candelabre, lămpi și vitralii.
Institutul Cantacuzino lucrează la noul Polidin. Ar putea fi utilizat ca tratament anti-covid