Până în 2030, emisiile de CO2 vor fi duble față de cele necesare pentru atingerea obiectivului, iar dacă nu se iau decizii drastice și imediate, riscăm o încălzire catastrofală de 2,4 °C până în 2100. Mai exact, angajamentele luate de guverne în timpul Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice ( COP26 ) sunt insuficiente pentru a preveni cele mai catastrofale consecințe ale încălzirii globale.
Pe baza unui raport recent prezentat de Climate Action Tracker (CAT), una dintre cele mai prestigioase coaliții de analiză climatică din lume, până în 2100 obiectivele pe termen scurt stabilite de guverne vor avea ca rezultat o creștere a temperaturii cu 2,4°C peste media epocii preindustriale. Este un rezultat pur și simplu catastrofal , cu mult peste obiectivul de 1,5 ° C despre care se vorbeşte în Acordul de la Paris privind Clima (decembrie 2015), considerat de oamenii de știință „răul mai mic” pentru a evita cele mai grave consecințe. Pentru că nu există schimbări climatice bune; deja acum suntem cu 1,2°C peste media epocii preindustriale şi suferim consecințele grave ale emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și a altor gaze cu efect de seră. Menținerea acestei creșteri la 1,5 ° C ne-ar ajuta să evităm cele mai apocaliptice scenarii, spre care, așa cum evidențiază Climate Action Tracker, ne îndreptăm vertiginos.
Pentru a face noul raport și mai dramatic este de subliniat faptul că această creștere calculată de 2,4 ° C este calculată în baza angajamentelor țărilor, dar dacă ar fi să ținem cont de ceea ce guvernele fac de fapt împotriva schimbărilor climatice, atunci acea creștere va fi de 2,7° C până în 2100, se mai arată în raport.
Pentru a se asigura că „ febra Pământului ” nu depășește 1,5°C, guvernele ar trebui să poată reduce emisiile cu 45% până în 2030, un obiectiv departe de a fi atins, pe baza acordurilor încheiate la COP26. Mai mult, având în vedere că emisiile de CO2 continuă să crească constant și vom ajunge la un nou record istoric în 2023, pe baza unui studiu recent. „Intențiile pe termen lung ale țărilor sunt bune, dar implementarea lor pe termen scurt este inadecvată”, a declarat doctorul Niklas Höhne, unul dintre autorii noului raport, pentru The Guardian.