Turiştii pot înnopta în igluuri la Lacul Bâlea

„Turiştii, mai ales cei străini, preferă de obicei cazarea în iglu, pentru că este mai intimă decât cea în camerele Hotelului de Gheaţă. Dacă într-o cameră de tip iglu cazarea pe noapte costă 400 de lei, o cameră din Hotelul de Gheaţă costă pe noapte, 300 de lei. Temperatura de obicei într-un iglu sau într-o cameră în Hotelul de Gheaţă este de minus două grade Celsius„, a precizat reprezentanta Hotelului de Gheaţă.

Conform acesteia, în prima săptămână de la inaugurarea din acest sezon, în cele 12 camere ale Hotelului de Gheaţă de la Bâlea Lac s-au cazat 100 de turişti, îndeosebi nemţi şi britanici, dar şi polonezi, scrie agerpres.ro.

Cazarea în iglu în România este posibilă din 2012, când a fost inaugurat tot la Bâlea Lac, prima astfel de construcţie.

Turiştii care preferă să experimenteze o construcţie de gheaţă doar ziua şi numai pentru câteva ore, vor avea parte, tot la Bâlea Lac de singura biserică de gheaţă din România. Atât cele patru igluuri, cât şi biserica de gheaţă de la Bâlea Lac vor fi inaugurate cel târziu peste zece zile, conform sursei citate.

Alte articole

Enigmatica întâlnire cu extratereștrii de la Bâlea-Lac din 1978. 13 militari ar fi intrat în contact cu creaturi de peste 2 metri

Episod de iarnă în România la final de aprilie. Zăpadă de jumătate de metru la Bâlea Lac și temperaturi în prag de îngheț în multe zone

Pentru a trăi o experienţă unică, turiştii vor trebui să vină pregătiţi cu haine groase, căciuli, bocanci, şosete de lână, saci de dormit şi mai ales cu multă dorinţă de aventură. Acest iglu, asemenea Hotelului de Gheaţă nu va fi prevăzut cu toaletă, motiv pentru care, cine se cazează asemenea eschimoşilor, va fi nevoit să străbată prin zăpadă, câţiva zeci de metri, până la Cabana Bâlea Lac, pentru a folosi toaleta sau duşul. Un alt dezavantaj faţă de turiştii cazaţi tot la „rece”, dar în Hotelul de Gheaţă, va fi faptul că, cei din iglu nu vor avea restaurant.

Primul hotel de gheaţă din România a fost realizat în 2006, la Bâlea Lac, de actualul primar al Avrigului (judeţul Sibiu), Arnold Klingeis. Acel hotel a fost gândit sub forma unui iglu imens, cu o suprafaţă de câteva sute de metri pătraţi. Cea mai mare grijă a inspectorilor de la Protecţia Consumatorilor de atunci până în prezent, a fost ca toţi clienţii să semneze declaraţii pe propria răspundere, înainte de cazare, conform cărora să spună că sunt de acord să doarmă … în frig.

Construcţiile de gheaţă inedite de la Bâlea rezistă an de an, timp de trei luni. Aici vin anual, sute de turişti străini, îndeosebi vest-europeni, dar şi alte sute de români, dornici de experienţe extreme. Dacă în anii anteriori, Bâlea Lac reprezenta doar o zonă turistică fără pârtii amenajate, unde riscul de producere de avalanşe este foarte mare, pe crestele Făgăraşului, odată cu construcţia primului hotel de gheaţă, turismul montan extrem aici s-a revitalizat considerabil. Cele două cabane de la Bâlea Lac, din care una este fosta cabană de vânătoare a lui Nicu Ceauşescu, au fost devansate ca interes de construcţiile de gheaţă, care, deşi au viaţă mai scurtă, atrag mii de curioşi care plătesc bilet la intrare, doar ca să îşi facă poze în interior.

Accesul la Bâlea Lac se poate face doar cu telecabina, un drum dus-întors costă 50 de lei de persoană. Telecabina transportă turiştii de la Bâlea Cascadă la Bâlea Lac. Până la Bâlea Cascadă accesul se poate face cu maşina, pe Transfăgărăşan. De la Bâlea Cascadă, Transfăgărăşanul este închis circulaţiei, din cauza zăpezii foarte mari, a pericolului de avalanşe şi căderii de bolovani.