„Avem, cred, un singur procuror în ţară care are o aplecare deosebită spre problema infracţionalităţii de mediu. O singură persoană. Ministerul Public este copleşit de dosare”, a declarat ministrul Tanczos Barna.
„Cer de un an de zile de la Ministerul Justiţiei şi de la Ministerul Public să găsim o soluţie, pentru că Ministerul Mediului nu se va descurca niciodată cu Garda de Mediu. Aceste fenomene sunt atât de complexe, au o caracatiţă economică, au o caracatiţă de infracţionalitate care trebuie distrusă prin procurori şi prin poliţişti judiciari care se specializează pe această problemă. Avem, cred, un singur procuror în ţară care are o aplecare deosebită spre problema infracţionalităţii de mediu.
O singură persoană. Ministerul Public este copleşit de dosare. În momentul în care apar 10 dosare, 20, 100 de dosare cu furt de lemn de peste 10 metri cubi, la un moment prin comparaţie cu un dosar de trafic de influenţă, un dosar de criminalitate economică, un dosar de fals nu ştiu de care, dosarele mici de furt de lemn, de 10, 20, 50 de metri cubi s-ar putea să rămână în urmă, dacă nu sunt tratate cu prioritate. (…) Şi atunci se închid dosare, se clasează şi atunci avem o statistică foarte, foarte proastă de plângeri penale făcute pe infracţionalitate de mediu şi de soluţii”, a afirmat ministrul Mediului, miercuri seară, într-o emisiune la B1 Tv.
Tanczos Barna e de părere că e „crimă organizată” ceea ce se întâmplă cu gestionarea deşeurilor în unele zone, el arătând că „tocmai de aceea sesizările noastre ar trebui să ajungă la poliţişti şi procurori specializaţi pe criminalitate de mediu”.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a spus, că în ciuda „efortului uriaş” din punct de vedere financiar făcut de statul român prin implementarea programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus, în România numărul maşinilor vechi nou înmatriculate este mai mare decât cel al autoturismelor noi.
Tanczos Barna a pecizat că, la negocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană a impus României să scoată din circulaţie, până în 2026, un sfert de milion de autovehicule vechi şi poluante, în acest context ministrul avansând ca soluţie majorarea unor taxe existente deja.
„În continuare sunt mai multe maşini second hand înmatriculate în România decât maşini noi, în ciuda efortului uriaş făcut anul acesta de minister şi de Administraţia Fondului pentru Mediu. Noi am pornit anul acesta cu 440 de milioane de lei buget pentru Rabla Clasic, faţă de 400, am avut o majorare de 10%. De atunci suntem deja la peste 600 de milioane de lei, adică peste 50% în plus faţă de anul trecut la Rabla Clasic şi am triplat la maşinile electrice bugetul.
Bugetele s-au consumat, suspendăm Rabla în decembrie şi reluăm programul în februarie 2022. Deci degeaba investim noi foarte mult şi venim din partea statului cu acest sprijin către cei care cumpără maşini noi, dacă pe partea cealaltă înmatriculările se fac la liber. De aceea propun şi colegilor mei din coaliţie să avem în balanţă cele două măsuri: de stimul pentru maşinile noi şi de descurajare. Descurajarea se face ori prin majorare de taxe, ori prin taxă nouă.
Citește și Rabla 2021 şi Rabla Plus se suspendă. Tanczos Barna: Vom aduce câteva modificări programului
Guvernul a spus că nu vom introduce taxe noi, rămâne varianta ca anumite taxe existente, în cazul maşinilor vechi şi foarte poluatoare, să fie majorate. Noi va trebui să avem un parteneriat cu autorităţile publice locale, că acolo se plătesc taxele pe autoturisme şi să găsim o modalitate de a descuraja înmatricularea maşinilor mai vechi”, a afirmat ministrul Mediului, miercuri seară, la B1 Tv.
Tanczos Barna a mai spus că Guvernul poate crește plafonul până la care pot fi impuse taxele locale pentru autovehicule poluante. Ministrul a explicat că pentru a lua o astfel de decizie autoritățile ar trebui să aibă în vedere faptul că există categorii vulnerabile care nu își permit achiziționarea unei mașini scumpe. Această categorie de persoane are nevoie de sprijin mai mare din partea statului.