Regina Maria a fost apreciată pentru intelectul ei, talentul artistic, abilitățile diplomatice și o moștenire născută dintr-o lume rarefiată a regalității europene ca nepoată a Reginei Victoria a Angliei și verișoară primară a țarului Nicolae al Rusiei.
A venit pentru prima oară în România la vârsta de 18 ani, în 1893, când s-a căsătorit Ferdinand, moştenitorul tronului României, şi „încă de la sosirea în ţara noastră a căutat să fie în pas cu moda vremii. Astfel, împreună cu sora sa Ducky (care o vizita des la Bucureşti), regina îşi amintea că aveau întotdeauna grijă ca rochiile, mantalele şi umbrelele să alcătuiască împreună o plăcută armonie”, spune Ştefania Ciubotaru, autoarea cărţii „Viața cotidiană la curtea regală a României (1914-1947)”.
De altfel, bunul gust şi apetenţa pentru rafinament au atras repede atenţia marilor case de modă europene, mai ales că Regina Maria a României căpătase notorietate prin faptele sale de pe frontul Primului Război Mondial, unde a participat ca voluntar în cadrul Crucii Roşii. Totuşi, pe cât era de simplă şi apropiată de soldaţi şi oamenii de de rând, pe atât era de exigentă şi meticuloasă în materie de modă. Iată cum decurgea o zi obişnuită din viaţa Reginei, în vara anului 1920, conform însemnărilor din Jurnal ale Alteţei Sale. „Început de zi obişnuit, cu croitorese, modiste, cizmari. M-am hotărât să-mi fac câteva rochii la Cheruit (n.r. – casă de modă celebră în epocă, fondată de Madamme Louise Cheruit), o casă unde obişnuia Ducky, mai demult, să se îmbrace, de un gust rafinat. Mi-au plăcut modelele lor, sunt genul pe care o femeie «cu forme» şi-l poate permite, dar nu vreau să comand decât strictul necesar, nimic în plus. Apoi, împreună cu Mignon, ne-am dus la croitorul ei să comandăm două taioare, unul albastru închis şi unul cafeniu, foarte închis, cele mai simple linii posibile, la preţuri decente. De acolo am mers puţin pe străzi şi ne-am distrat intrând în diferite magazine. Am cumpărat o adorabilă pălăriuţă din petale de trandafir, de culoarea creveţilor, rotundă ca un turban, care îmi atrăsese atenţia acum câteva zile şi pe care am vrut-o pentru supeul din această seară„, scria Regina Maria.
Iar cum hainele scumpe se asortează de milioane cu bijuterii orbitoare, nici aici nu a dus Regina lipsă de gust şi imaginaţie, dar şi putere de convingere pe lângă soţul său, Regele Ferdinand, care în 1921 scotea din buzunar echivalentul a 1,2 milioane de dolari în zilele noastre pentru a-i cumpăra iubitei sale soţii un safir de 478 de carate, pe care nimeni nu îndrăznise să-l achiziţioneze timp de doi ani, de când faimosul Louis Cartier l-a prezentat prima oară în public, într-un colier cu lanţ, în 1919, la expoziţia de la San Sebastian. „Regele Ferdinand I l-a cumpărat, remontat ca pandantiv pe un colier cu diamante şi platină, pentru 1,38 milioane de franci (1,2 milioane de dolari astăzi), sumă ce trebuia să fie plătită în patru tranşe. Primindu-l cadou pentru încoronare, Maria l-a purtat adesea, mai ales că se potrivea atât de bine cu diadema kokoshnik din safire, pe care o cumpărase de la soacra surorii sale, Marea Ducesă Maria Pavlovna”, scrie Francesca Cartier Brickell în monografia familială „Familia Cartier„.
Cât despre coroană, modelul a fost inspirat de cel al doamnei Despina, soția lui Neagoe Basarab, și realizat după schițele pictorului Costin Petrescu. Ea a fost lucrată în stil bizantin de Casa de bijuterii Falize din Paris. Pe laterale se află câte un pandantiv, cu câte un disc de care atârnă trei şiruri de mărgele, terminate cu o cruce gamată.
Se spune că în colecția reginei se aflau nu mai puțin de 400 de articole, bijuterii și pietre prețioase, multe dintre ele de o inestimabilă valoare istorică, cum este cazul a două brăţări din epoca victoriană. Una dintre ele, care aparținuse reginei Victoria, are inimi și turcoaz cu șuvițe de păr ale primilor patru copii ai ei, încorporate în pietrele preţioase. Cealaltă este o brățară de aur, împodobită cu miniaturi pictate, respectiv portrete ale copiilor ducelui de Edinburgh, tatăl Reginei Maria, inclusiv portretul prințesei Maria de Edinburgh, viitoarea Regina Maria a României.
Conexiunea „intimă” a Reginei Maria cu brandul de lux Cartier a fost practic paşaportul spre faimă de care aceasta avea să se folosească doar câţiva ani mai târziu, în vizita în SUA. A fost un turneu triumfal, în timpul căruia publicul s-a îndrăgostit de Maria a României, care a devenit o „Lady Diana” a timpului ei. Se spune că ar fi fost văzută în persoană de aproximativ un milion de oameni. Între cei speciali trebuie amintiţi Pierre Cartier, cel care şi avea să-i aşeze numele, la propriu, în sediul şi istoria companiei. „Când sosirea ei în Manhattan a declanşat o frenezie mediatică, Pierre a hotărât să capitalizeze farmecul regal înainte ca ea să plece. După cum a scris regina în jurnalul ei, el era „foarte dornic să-i vizitez magazinul”. Spre încântarea lui Pierre, regina a acceptat invitaţia. A fost, probabil, cea mai importantă celebritate care a trecut vreodată pragul magazinului Cartier, din New York (…) Pierre a ataşat pe scaunul stl Ludovic al XIV-lea, unde se aşezase Regina Maria, o placă pe care se putea citi: Pe acest scaun a stat Majestatea Sa, Regina Maria a României, când a vizitat Casa Cartier”. Pierre a înţeles din instinct că prin impresionarea unui posibil client străbătea jumătatea drumului care ducea spre o vânzare. Scaunul, acum impregnat de regalitate, a dus acea idee la un nivel cu totul nou”, mai scrie Francesca Cartier Brickell.
Pentru a simţi magia regală şi fiorul opulent dat de greutatea unor bijuterii de milioane, merită o vizită la Muzeul de Istore al României unele sunt expuse o parte din accesoriile de lux ale Reginei Maria. Atracţia şi fascinaţia rămân la fel de vii ca atunci, deşi au trecut mai bine de 83 de ani de la moartea celei care s-a îndrăgostit prima de ele.