Cât de pregătiţi suntem de o nouă pandemie, după o luptă de doi ani de zile cu coronavirusul. Raport îngrijorător

Cât de pregătiţi suntem de o nouă pandemie, după o luptă de doi ani de zile cu coronavirusul. New York Times a citat un raport îngrijorător privind capacitatea ţărilor de a face faţă unei noi pandemii.

Cât de pregătiţi suntem de o nouă pandemie, după o luptă de doi ani de zile cu coronavirusul

Raportul publicat de Nuclear Threat Initiative, un grup nonprofit de securitate globală, și Centrul pentru Securitatea Sănătății de la Universitatea Johns Hopkins clasifică 195 de țări în funcție de capacitatea lor de a răspunde la epidemii și pandemii.

Citeşte şi Bilanţ coronavirus 10 decembrie 2021. Mai puţin de 1000 de cazuri, valul 4 este pe terminate. Rata de incidenţă în Bucureşti a ajuns la 1,1

Versiunea anterioară a indexului de securitate globală a sănătăţii, publicată cu doar câteva luni înainte de depistarea primelor cazuri de COVID-19, spunea că nicio țară nu este pregătită pentru o astfel de criză.

Alte articole

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 în iulie. Au fost raportate 11 decese

Potrivit noul raport, lumea nu este pregătită nici astăzi de o nouă pandemie, deşi au trecut doi ani de când întreaga omenire se luptă cu coronavirusul.

„Aș spune că e un raport îngrijorător. Lumea nu este pregătită”, a spus dr. Rick Bright, directorul executiv al Institutului de Prevenire a Pandemiilor al Fundației Rockefeller, care nu a fost implicat în crearea indexului, potrivit digi24.

Conform raportului, peste 90% dintre țările studiate nu au niciun plan pentru distribuirea de vaccinuri sau medicamente în timpul unei crize, în timp ce 70% nu au capacitate suficientă în spitale, clinici și centre de sănătate, arată raportul. Riscurile politice și de securitate au crescut la nivel mondial, iar încrederea publicului în guvern este în scădere.

Raportul arată că puţine ţări au făcut investiţii pentru îmbunătățirea pregătirii generale pentru situații de urgență

„Am documentat locurile în care s-au făcut îmbunătățiri pentru COVID, dar dacă liderii politici nu acţionează pentru a se asigura că tot ceea ce s-a făcut pentru COVID nu se erodează, ne-am putea regăsi tot la punctul din care am pornit sau chiar mai rău”, avertizează epidemiologul Jennifer Nuzzo, unul dintre cei doi autori principali ai raportului.

Fiecare ţară a fost evaluată în funcţie de mai multe criterii, de la sistemele de sănătate, forța de muncă, laboratoarele, lanțurile de aprovizionare, infrastructura, la încrederea în guvern și multe altele. Fiecărei națiuni i s-a atribuit un scor de la 0 la 100.

Citeşte şi Tratamentul pe zi al unui bolnav covid internat la ATI. Mesajul medicilor pentru nevaccinaţi: „Un singur vaccin te poate proteja de toate astea”

Scorul mediu a fost de 38,9, chiar ușor mai scăzut față de media din 2019 de 40,2, și nicio țară nu a reușit să obțină 80 de puncte. Statele Unite, care s-au clasat pe primul loc în indexul din 2019, și-au păstrat poziția în fruntea clasamentului, cu un scor de 75,9, în timp ce Australia, Finlanda, Canada și Thailanda au completat primele cinci locuri. România a obținut 45,7 puncte, aflându-se pe locul 57 din 195.

Acest lucru i-a surprins pe unii experți, având în vedere că răspunsul SUA la pandemie a fost considerat în mare parte un eșec.

„Serios, SUA pe primul loc?Nu mi se pare un clasament credibil” a spus dr. Ezekiel J. Emanuel, bioetician la Universitatea din Pennsylvania.

Jennifer Nuzzo spune însă că indexul a fost conceput pentru a măsura instrumentele și resursele pe care le are la dispoziție o țară și nu poate prezice cât de eficient vor fi utilizate aceste resurse în caz de urgență.

.