Bilanţ coronavirus 14 decembrie. Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 14 decembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 946 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2, dintre care 13 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
Până astăzi, 14 decembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.794.589 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.655 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.719.084 de pacienți au fost declarați vindecați.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 253 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 3.848. Dintre acestea, 665 sunt internate la ATI. Dintre cei 665 pacienți internați la ATI, 59 au certificat care atestă vaccinarea.
Din totalul pacienților internați, 78 sunt minori, 74 fiind internați în secții și 4 la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.875.728 de teste RT-PCR și 5.607.632 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.078 de teste RT-PCR (7.131 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.947 la cerere) și 33.616 teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 19.433 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 4.152 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 64.811 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 29 de persoane.
În data de 14 decembrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1470 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19, dintre care, 335 în București. La nivelul întregii țări sunt ocupate 665 paturi ATI COVID-19.
Lista localităților cu incidența mai mare sau egală cu 3Până astăzi, 57.847 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 13.12.2021 (10:00) – 14.12.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 106 decese, dintre care 17 anterioare intervalului de referință, (55 bărbați și 51 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava,Timiș, Tulcea, Vaslui și Municipiul București.
Unul dintre decesele înregistrate a fost raportat de DSP Mehedinți și este al unui pacient infectat în Germania, unul raportat de DSP Constanța și este al unui pacient infectat în Federația Rusă și unul este al unui pacient raportat de DSP Bihor și este al unui pacient infectat în Ungaria.
Dintre cele 106 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 la categoria de vârstă 30-39 ani, 2 la categoria de vârstă 40-49 ani, 15 la categoria de vârstă 50-59 ani, 28 la categoria de vârstă 60-69 ani, 30 la categoria de vârstă 70-79 ani și 29 la categoria de vârstă peste 80 ani.
100 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
Au fost raportate 17 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Argeș, Bacău, Giurgiu, Neamț, Suceava, Tulcea, Vaslui, înregistrate în lunile octombrie și noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 89 de decese.
Din totalul de 106 pacienți decedați, 95 erau nevaccinați și 11 vaccinați. Cei 11 pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.
Numărul deceselor asociate COVID-19 înregistrate la un milion de locuitori în România de la izbucnirea pandemiei şi până la sfârşitul lunii august 2021 este cu 12 procente mai mare decât cel înregistrat în medie în ţările Uniunii Europene, după cum reiese dintr-o analiză a Comisiei Europene privind situaţia sănătăţii din ţara noastră.
În anul 2020 România a înregistrat 16.000 de decese în contextul pandemiei de COVID-19. Alte 18.500 de decese au fost raportate până la sfârşitul lui august 2021, potrivit News.ro.
Potrivit statisticilor, în România s-au înregistrat aproape 1.790 de decese la un milion de locuitori, prin comparaţie cu media europeană de 1.590 de decese la un milion de locuitori.
Astfel, indicatorul mai larg al mortalităţii în exces sugerează că numărul deceselor directe şi indirecte legate de COVID-19 în 2020 ar putea fi mult mai mare.
„În România, ca în multe alte ţări ale Uniunii Europene, numărul real al deceselor asociate COVID-19 poate fi mai mare decât numărul deceselor raportate, din cauza testării limitate dar şi din cauza dificultăţilor legate de stabilirea cauzei decesului în perioada de debut al pandemiei. Numărul deceselor cauzate de COVID 19 nu include decesele posibil indirecte – de exemplu cele care provin de pe urma accesului redus la servicii medicale pentru pacienţii non-COVID şi cele în rândul persoanelor care nu au beneficiat de tratament de specialitate din cauză că s-au temut că vor contracta virusul”, precizează documentul Comisiei Europene.
Mai mult, autorii raportului nu exclud ca, din cauza capacităţii scăzute de testare pentru depistarea COVID-19, să fie cazuri pozitive neidentificate, care să fi avut drept consecinţă inclusiv decese.
Cât despre decesele neasociate COVID, raportul Comisiei Europene relevă că rata deceselor care ar fi putut fi prevenite este a treia la nivelul Uniunii Europene. Aceasta poate fi atribuită în special afecţiunilor cardio-vasculare, cancerului pulmonar şi afecţiunilor asociate consumului de alcool.
Mortalitatea din cauze care au fi putut fi tratate este peste dublul mediei UE şi include decese cauzate de afecţiuni ale prostatei sau de cancerul de sân, care ar putea fi tratate.
De asemenea, Comisia Europeană aminteşte şi despre rata ridicată de consultaţii medicale la care s-a renunţat, pe fondul primului an al pandemiei, precum şi la nivelul scăzut în care România foloseşte telemedicina, prin comparaţie cu alte state din UE.
Autorii raportului au ţinut cont şi de presiunea pusă pe sistemul sanitar din România de pandemia COVID-19, dar şi de rata scăzută a vaccinării, despre care arată că este cauzată „în mare parte de ezitarea” populaţiei în privinţa vaccinării.