Solstiţiul de iarnă 2021. Tradiţii şi obiceiuri în cea mai scurtă zi din an

Solstiţiul de iarnă 2021. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

La data solstițiului de iarnă, pe 21 decembrie, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. Așadar, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, arată Observatorul Astronomic Amiral Urseanu.

Solstiţiul de iarnă 2021. Tradiţii şi obiceiuri

Pe 21 decembrie, în ziua solstițiului de iarnă, răul și binele se bat, potrivit folclorului românesc. Cerurile se deschid, dar la fel și străfundurile. În noaptea solstițiului de iarnă, oamenii trebuie să gândească pozitiv și să-și îndrepte toate rugile către cer. Cei care vor gândi negativ pe toată durata zilei, vor avea parte de greutăți în tot anul 2022.

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Alte articole

Solstiţiul de iarnă 2021. Tradiţii şi superstiţii. De ce nu este bine să stai singur în noaptea solstiţiului

Solstitiul de iarna 2021. La ce sa ne asteptam in cea mai intunecata zi a anului? Ce ritual sa faci in 21 decembrie!

Citeşte şi: Calendar ortodox decembrie 2021. Sărbători religioase în decembrie 2021. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Nicolae, Ignat, Ajunul Crăciunului, Crăciun, Sfântul Ştefan şi Anul Nou

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori, potrivit volumului ″Zile şi mituri – calendarul ţăranului român″⁣, de Ion Ghinoiu.

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu, potrivit Agerpres.