Slănina de porc este un aliment tradițional lfoarte apreciat de români și consumat pe tot parcursul anului, nu numai cu ocazia sărbătorilor. Cu toate acestea puțini știu cum se consumă corect slănina de porc, pentru a beneficia atât de calitățile nutritive, cât și de savoarea și gustul inconfundabile.
Un medic imunolog Liudmila Goncearova, genetician și nutriționist, a dezvăluit secretele în ceea ce privește consumul slăninii de porc.
În primul rând este bine de știut că slănina de porc trebuie să fie supusă prelucrării pentru a ajunge la produsul finit. Carnea este de obicei ținută într-o soluție ce conține sare, nitrați și alte condimente.
Potrivit Liudmilei Goncearova, slănina trebuie consumată doar crudă pentru a nu afecta organismul uman. Nutriționista ucraineană a explicat că slănina crudă are proprietăți benefice pe care le pierde în procesul de afumare sau prăjire, deoarece grăsimile își schimbă structura biochimică.
„Slănina crudă trebuie tăiată felii subțiri și mâncată cu ierburi, castraveți verzi sau frunze de salată, se condimentează cu orice ulei vegetal nerafinat care vi se potrivește și este folosit în acest fel”, a spus aceasta.
Luidmila Goncearova susține că trebuie să ne rezumăm la 50 g de slănină la o masă, iar cei care mănâncă des acest produs alimentar sunt sfătuiți să nu combine și alte alimente.
„50 de grame de slănină la o mâncare este cantitatea maximă”, a spus aceasta.
Conform Liudmilei Goncearova, slănina crudă întăreşte sistemul imunitar deoarece are în compoziția sa chimică acid arahidonic. Această substanță chimică favorizează scăderea colesterolului și îmbunătăţeşte funcţiile de protecţie ale organismului uman.
De asemenea, acidul arahidonic este necesar pentru producerea compuşilor chimici responsabili pentru răspunsurile imune şi reacţiile inflamatorii.
Slănina oferă o gamă largă de nutrienți esențiali. În primul rând, slănina nu diferă de carnea de porc în ceea ce privește nutrienții specifici pe care îi oferă.
Grăsimile din slănină sunt 50% mononesaturate și o mare parte dintre acestea sunt reprezentate de acidul oleic. Apoi, 40% sunt grăsimi saturate, însoțite de o cantitate considerabilă de de colesterol.
Colesterolul alimentar a fost o preocupare pentru sănătatea oamenilor, dar dovezile științifice prezente arată că are efecte minore asupra nivelului de colesterol din sânge.
Deși aportul ridicat de grăsimi saturate poate crește anumiți factori de risc pentru boli de inimă, studiile nu au reușit să dezvăluie legături consistente între aportul de grăsimi saturate și bolile de inimă, notează romedic.ro.