Bucureştiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, arată un nou studiu. Capitala României ocupă locul trei în topul celor mai poluate metropole de pe bătrânul continent.
„Micul Paris” are cele mai mari concentraţii de PM10(particule cu diametru microscopic, mai mic de 10 µm).
Bucureștiul a fost depășit la nivelul de poluare doar de Skopje, capitala Macedoniei de Nord, şi Belgrad, capitala Serbiei.
Atena, Budapesta, Varşovia şi Roma stau ceva mai bine decât Bucureștiul la capitolul poluare. Raportul Airly a măsurat şi concentraţiile de dioxid de azot din aer.
Dioxidul de azot este un gaz foarte toxic, ce duce la dificultăţi respiratorii şi poate duce la distrugerea ţesuturilor pulmonare. Sursa principală a dioxidului de azot o reprezintă motoarele cu combustie internă care ard combustibili fosili.
Bucureştiul este din păcate pe locul doi la nivelul de dioxid de azot urmat de Atena. Studiul Agenţiei Europene de Mediu a estimat că în 2019 au murit 307.000 de persoane prematur din cauza poluării cu particule fine în statele membre UE.
Un studiu efectuat pe jumătate din populația SUA și întreaga populație din Suedia a examinat peste 100 de factori posibili și a constatat, de exemplu, că poluarea cu mercur, crom și aluminiu se corelează cu nașterea mai multor băieți, în timp ce poluarea cu plumb a crescut proporția fetelor. Apropierea de agricultură a afectat, de asemenea, raportul dintre sexe, posibil din cauza expunerilor chimice mai mari.
Poluare masivă în portul Midia Năvodari. O tonă de păcură a curs la descărcarea unei nave
Pe de altă parte, alți factori, cum ar fi sezonul nașterii, temperatura, rata criminalității violente și șomajul, nu au prezentat corelații semnificative, scrie The Guardian.
Sexul bebelușilor este determinat la concepție, când exact jumătate dintre embrioni ar trebui să fie fete și jumătate băieți. Dar factorii hormonali pot termina mai mulți embrioni feminini sau masculini, în timpul sarcinii, ceea ce duce la distorsiuni ale sexelor.
„Există o mulțime de mituri despre raportul dintre sexe și naștere, dar când analizezi cercetarea se dovedește că tot ceea ce a fost testat a fost făcut pe eșantioane relativ mici, riscând corelații false, iar unele afirmații nu sunt întemeiate în observații”, a spus Andrey Rzhetsky de la Universitatea din Chicago, care a condus cercetarea.
Noua cercetare, publicată în revista Plos Computational Biology , este prima investigație a numeroșilor poluanți chimici și a altor factori de mediu, folosind seturi mari de date de pe două continente. Au folosite date de la 150 de milioane de oameni din SUA, pe parcursul a opt ani, și date despre 9 milioane de suedezi, în decurs de 30 de ani.
Factorii care s-au legat de schimbări semnificative, cum ar fi poluarea cu mercur și apropierea de fabrici industriale, au înregistrat o schimbare a raportului de sex cu până la 3%. Într-o populație de 1 milion, asta ar însemna cu 60.000 de fete mai multe decât băieți, sau invers. Cercetările anterioare privind impactul asupra raportului de sex al poluanților toxici au fost neconcludente, dar noua analiză a constatat că a crescut semnificativ numărul de băieți.
Cercetătorii au examinat, de asemenea, două evenimente extrem de stresante din SUA: uraganul Katrina din 2005 și împușcăturile din Virginia Tech din 2007 . Ei au descoperit o schimbare semnificativă în raportul de sex abia la 34 de săptămâni după împușcăturile de la Virginia Tech, cu mai multe fete născute. Pentru a investiga acest lucru în continuare, a spus Rzhetsky, studiile ar trebui să se concentreze pe cei mai afectați de evenimente, mai degrabă decât pe populații întregi.