Cum se sărbătoreşte Anul Nou în lume. Babilonienii celebrau trecerea într-un nou an la prima Lună Nouă de după solstiţiu. Atunci se organiza un amplu festival care dura nu mai puţin de 11 zile, în fiecare zi desfăşurându-se diverse activităţi. Pe parcursul celor 11 zile, oamenii îşi stabileau obiective pentru noul an.
De Anul Nou, babilonienii respectau obiceiul înapoierii echipamentelor agricole împrumutate. Regele trebuia să se supună unui ritual de pocăinţă. Timp de trei zile, suveranul era deposedat de putere, trebuia să stea în izolare şi să se roage. La capătul celor trei zile, odată cu revenirea la îndatoririle regale, se organizau ceremonii de restauraţie pentru a-i asigura acestuia suportul din partea naturii, potrivit Agerpres.
De Anul Nou, în Danemarca, oamenii obişnuiesc să spargă farfurii în uşa vecinilor. Există credinţa că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de mult noroc.
În Mexic, oamenii respectă mai multe tradiţii: îşi scot bagajele afară ca să aibă parte de călătorii bune în anul următor; îşi agaţă figurine în formă de oaie pe clanţa uşii ca să aibă parte de prosperitate; poate cea mai dragă tradiţie a mexicanilor este cea a comunicării cu spiritele celor decedaţi.
În Irlanda, fetele singure îşi pun sub pernă vâsc având credinţa că îşi vor visa alesul. În această ţară, există şi tradiţii care vizează politicul. Astfel, irlandezii cred că vântul din noaptea dintre ani poate prezice viitorul ţării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.
La cumpăna dintre ani, filipinezii au grijă să poarte haine cu buline şi să mănânce mâncăruri în formă rotundă, având credinţa că vor avea noroc la bani, forma rotundă fiind specifică monedelor. De asemenea, aruncarea monezilor la miezul nopţii semnifică belşug, creşterea veniturilor.
În Ecuador, oamenii confecţionează sperietori de ciori pe care le ard la miezul nopţii, ca să distrugă tot răul acumulat în anul crae trece şi să deschidă calea spre fericire. Fiecare familie are propria sperietoare umplută cu ziare şi bucăţi de lemn, pe care o arde în faţa casei. În această ţară există şi superstiţia că lenjeria galbenă purtată de Revelion aduce optimism anul următor.
Chilienii sărbătoresc trecerea în noul an alături de rudele moarte. Porţile cimitirului se deschid la orele 11 noaptea, iar localnicii sunt întâmpinaţi de muzică clasică în surdină şi de lumini difuze, transformând cimitirul într-un loc festiv.
Brazilienii au grijă să intre în noul an purtând lenjerie intimă foarte colorată în speranţa atragerii norocului şi a unui posibil partener. Pe bulevardul Paulista, sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii. Într-o astfel de sărbătoare, focurile de artificii sunt vestitoarele Noului An.
Recordul pentru cea mai fastuoasă petrecere de Anul Nou este deţinut de Insula Madeira din Portugalia. Turişti din toată lumea se adună pentru a urmări spectacolul ameţitor al focurilor de artificii. Aici există obiceiul ca în noaptea dintre ani să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.
La salonul imperial din Austria s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor. La miezul nopţii răsună ”Dunărea albastră”. De pe masa petrecăreţilor nu lipseşte carnea de purcel, semn de noroc. Şi mesele se decorează cu purceluşi de ciocolată. Copiii toarnă plumb topit într-o cadă, iar un clarvăzător citeşte formele plumbului. Dacă metalul formează o sferă, înseamnă că Anul Nou aduce noroc şi prosperitate, dacă ia forma unei ancore, înseamnă că oamenii vor avea nevoie de ajutor pentru a trece peste greutăţi.
În China, Anul Nou se sărbătoreşte la a doua Lună Nouă de la solstiţiu. Chinezii folosesc din belşug petarde şi pocnitori despre care cred că alungă spiritele rele. Dragonii şi leii fabuloşi dansează pe străzi. Oamenii se îmbracă în roşu, iar copiii primesc bani în plicuri roşii. Se mai oferă şi mandarine pentru noroc, dar numai în număr par.
O altă tradiţie de Anul Nou presupune ca lumea să iasă afară şi să-şi strige în gura mare dorinţele pentru anul care vine. În acelaşi timp, trebuie să arunce cu mâncare cât mai sus.
În noaptea de Revelion, grecii mănâncă o pâine specială numită „Vasilopita”. Când este băgată la cuptor, în pâine se introduce un bănuţ. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu moneda va avea noroc în anul care vine.
În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, vestit pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou ca să primească daruri de la sfânt.
Francezii marchează trecerea în noul an cu alimente de lux, şampanie şi cadouri.
În Turcia se face schimb de cadouri în timpul unei sărbători a alimentelor tradiţionale turceşti.
Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri la miezul nopţii de Revelion. Fiecare boabă reprezintă o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.
În Venezuela, cei care îşi caută sufletul pereche poartă lenjerie roşie.
La trecerea dintre ani, ruşii consumă o băutură formată din vodcă, suc de lămâie şi apă de la robinet, numită „apă murdară„. Se crede că aceasta are puterea de a opri ghinionul. Ruşii obişnuiesc să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.
În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Se crede că, prin acest ritual, anul vechi este ars şi ested eschis drumul anului noi.
Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.
La Liege, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.
La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă.
În Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.
Citeste si Revelion 2022. Super petrecere pregătită de România TV pentru noaptea dintre ani
În India, Anul Nou se sărbătoreşte diferit în funcţie de regiune. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene.
În sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi cât timp sunt conduşi de mână la cutia cu daruri.
Japonezii încep să se pregătească cu săptămână înainte de Anul Nou. Casa trebuie curăţată foarte bine pentru ca spiritele rele să nu părtrundă în interior. Toate datoriile trebuie plătite şi, mai ales, toate certurile rezolvate şi greşelile iertate.
În ziua de Anul Nou, japonezii îşi scriu pe o hârtie visele şi dorinţele.
Femeile nemăritate din Belarus aşteaptă noaptea de Anul Nou ca să afle dacă se vor căsători înn anul ce urmează. Ele ţin în mână boabe de porumb, cu care ademenesc un cocoş. Se crede că fata căreia îi dă târcoale cocoşul se va căsători în anul următor.
În SUA şi în Canada, Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor. Lumea sărbătoreşte intrarea în Noul An la petreceri tradiţionale sau la baluri mascate, la care toată lumea poartă măşti. Acestea sunt îndepărtate la miezul nopţii. Tot atunci, clopotele şi sirenele încep să sune, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă într-un glas ”Happy New Year!”.
În New York, o tradiţie de peste 100 de ani a fost cea de a se arunca o minge în Times Square. Acest lucru se întâmplă şi în Hong Kong, Sydney, Rio de Janeiro, San Antonio şi Sacramento (California).
Americanii întâmpină noul an cu un sărut pasional cu persoanele iubite. Ei au credinţa că acesta va şterge amintirile neplăcute ale trecutului şi va deschide calea către un viitor încărcat de dragoste.