„În prezent, suntem pe deplin pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru introducerea monedei euro; mai rămân doar câteva sarcini mici de finalizat, astfel încât nu există niciun dubiu că la 1 ianuarie 2024 se va face tranziţia la euro”, a anunţat Vasilev vineri, 7 ianuarie.
Se schimbă banii. De ce este bine să păstraţi economiile în lei, sfaturi de aur de la specialişti
Anterior s-a anunțat că timp de o lună după introducerea euro oamenii vor putea plăti atât în euro, cât și în leva. În plus, schimbul de leva în euro va fi gratuit timp de jumătate de an. Un euro valorează 1,95583 leva.
Următorul raport privind trecerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cumulând 15 ani faţă de termenul iniţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), spunei Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, citat de ZF.
Se schimbă banii, nici economiile în euro nu mai sunt de actualitate. Scapă de aceşti bani!
Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind convergenţa nominală, care necesită substanţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora.
Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).
„Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoartelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, respectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.
El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.
Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţiva ani pot adopta moneda unică europeană.
În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.
România a avut o fereastră de oportunitate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în condiţiile în care atunci îndeplinea toate criteriile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc stabilitatea preţurilor, sustenabilitatea finanţelor publice şi a gradului de îndatorare, stabilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.
În 2020, România avea un deficit bugetar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).
În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.
Se schimbă bani. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat începerea analizei în vederea emiterii unei monede euro digitală. Aceasta nu ar înlocui numerarul, ci ar fi o completare menită să ofere firmelor și cetățenilor din zona euro „un mijloc de plată simplu, unanim acceptat, sigur și de încredere.”
Potrivit BCE, banca centrală a celor 19 țări din Uniunea Europeană care utilizează euro, în octombrie ar urma să înceapă etapa de investigare a felului în care ar putea funcționa „euro digital”. Aceasta ar dura circa doi ani și, după cum a explicat pentru Europa Liberă Marius Morra, fondatorul platformei de schimb de criptomonede LDV Exchange, perioada de implementare a proiectului ar mai adăuga câțiva ani până la apariția efectivă a monedei euro digitale.
Se schimbă bani. Euro digital ar fi echivalentul bancnotelor euro, dar în format digital. Ar fi o formă electronică de monedă emisă de Eurosistem (BCE și băncile centrale naționale) și accesibilă tuturor cetățenilor și firmelor.
O monedă euro digitală nu ar înlocui numerarul, ci mai degrabă l-ar completa. Eurosistemul va continua să îți asigure accesul la numerar în întreaga zonă euro.
O monedă euro digitală îți va oferi o opțiune suplimentară în ceea ce privește modalitățile de plată, facilitând plățile și contribuind la accesibilitate și incluziune.
„Una dintre principalele caracteristici ale unei criptomonede este descentralizarea – nu există un emitent, pe când în cazul unui euro digital vorbim de un emitent: BCE”. Dar, adaugă Marius Morra, efectul pe piața criptomonedelor ar fi unul pozitiv – oamenii vor fi mai familiarizați cu digitalizarea și va crește încrederea lor în acest gen de tranzacții. În plus, fiind o monedă căreia nu îi fluctuează valoarea, nu va putea fi vorba despre vreun efect speculativ. Un euro digital ar fi un răspuns firesc la gradul ridicat de utilizare a digitalizării în prezent, în special în urma pandemiei de COVID-19.
Potrivit Băncii Centrale Europene „activitatea experimentală desfășurată până acum a evidențiat faptul că nu există limitări tehnologice semnificative în privința emiterii unei monede euro digitale și că există numeroase moduri în care aceasta ar putea fi concepută”. BCE afirmă că euro digital:
„Vom colabora cu factorii de decizie la nivel european și îi vom informa periodic cu privire la constatările noastre. Vom implica și cetățenii, comercianții și sectorul plăților.”