Cutremur cu magnitudine aproape 7. Este cel mai mare din 2022

Un cutremur cu magnitudinea 6,8 s-a produs marţi la circa 71 de kilometri est-sud-est de Nikolski, în Alaska, a anunţat Institutul de Studii Geologice al Statelor Unite (USGS), relatează Reuters.

Cutremurul s-a produs la o adâncime de 22,3 kilometri, iar magnitudinea sa a fost revizuită de la o estimare anterioară de 6,7, potrivit USGS.

Un cutremur cu magnitudinea de 6,6 s-a produs marţi dimineaţa în regiunea Mediteranei de Est şi a fost simţit până în Egipt, informează Reuters, care citează Institutul de Cercetare Naţională de Astronomie şi Geofizică din Egipt.

Cutremur puternic în Mediterana, cu magnitudine 6,6. Panicaţi, locuitorii din Cipru şi-au petrecut noaptea pe străzi
Institutul egiptean a adăugat că seismul s-a înregistrat la 415 kilometri depărtare de guvernoratul Damietta.

Alte articole

Gheorghe Mărmureanu anunţă anul în care România ar putea fi zguduită de un cutremur de 7,8 grade. Pe ce se bazează prognoza celebrului seismolog

Un nou cutremur în Vrancea! Ce magnitudine a avut și unde s-a simțit

Cutremurul s-a simţit şi în Cipru, transmite dpa, care citează Centrul Seismologic European Mediteranean (EMSC), care a indicat că seismul a avut magnitudinea de 6,5, iar epicentrul s-a situat în Marea Mediterană, la circa 120 kilometri nord-vest de Limassol.

Nu există deocamdată informaţii despre eventuale victime sau pagube materiale. Mii de oameni au fugit pe străzi şi şi-au petrecut noaptea în aer liber, potrivit postului de stat cipriot RIK.

Cutremurul s-a produs în jurul orei 01:00 GMT şi a fost resimţit în sudul Turciei, Israel, Egipt şi insulele elene Creta şi Rhodos, a mai relatat RIK.

Un cutremur crustal, cu magnitudinea de 3,4 grade (date preliminare), s-a produs in seara zilei de luni, 10 ianuarie, in Nord-Estul Munteniei (judetul Braila).

Citeşte şi China, zguduită de un cutremur violent în mijlocul nopţii. Seismul a avut magnitudine 6,6.

Seismul a avut loc la ora locala 23h18min 40sec (21h18min40sec UTC). Potrivit datelor preliminare publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul seismului a fost localizat in Nord-Estul Munteniei, in zona BRAILA-GALATI, la limita judetelor Briaila-Galati (45,44 grade latitudine Nordica, 27,72 grade longitudine Estica)..

Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea locala ML de 3,4 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de III grade pe scara Mercalli. Seismul a fost resimtit in mai multe localitati din judetele Braila si Galati.

O porţiune din Marele Zid Chinezesc s-a prăbuşit după cutremurul de sâmbătă din nord-vestul Chinei

O porţiune de doi metri din Marele Zid Chinezesc s-a prăbuşit în urma cutremurului de 6,9 grade pe scara Richter care s-a produs sâmbătă în nord-vestul ţării, au informat marţi mass-media locale, citate de EFE.

Porţiunea distrusă datează din timpul Dinastiei Ming (1368-1644) şi se află în provincia Gansu, la 114 kilometri de locul în care s-a situat epicentrul seismului, potrivit cotidianului local Global Times.

Zona a fost asigurată provizoriu şi au început deja lucrările de reconstrucţie şi restaurare, notează cotidianul chinez.

Cutremurul care a provocat prăbuşirea unei porţiuni din cel mai emblematic monument din China s-a produs sâmbătă la ora locală 01:45 (vineri, 17:45 GMT), într-o zonă cu populaţie dispersată din îndepărtata provincie Qinghai, care, cu 6 milioane de locuitori, este una dintre cele mai puţin populate ale ţării.

Exceptând prăbuşirea zidului, dărâmarea unor grajduri şi avarii la peste 200 de locuinţe, seismul nu a provocat daune materiale importante şi nici pierderi de vieţi omeneşti.

În total, nouă persoane au fost rănite, dintre care opt au fost externate după 24 de ore, iar 65 de persoane au fost relocate temporar.

Marele Zid Chinezesc, inclus pe lista patrimoniului mondial de către UNESCO în 1987, este format din numeroase structuri neconectate iniţial între ele şi construite de micile regate chinezeşti pentru a se apăra de invaziile din nordul ţării.

Autoproclamatul împărat al Chinei Qin Shi (221-210 î.H) a fost cel care a decis să le unească, conectând între ele porţiuni de mii de kilometri, care au împiedicat hoardele mongole de călăreţi arcaşi să pătrundă cu uşurinţă în imperiul chinez.