Ministrul Apărării confirmă că NATO va trimite trupe în România. Vasile Dîncu a făcut declaraţii la Institutul „Cantacuzino”, înaintea şedinţei CSAT pe tema crizei din Ucraina, după ce a fost întrebat dacă NATO va trimite militari în România.
„Există doar dorinţa aliaţilor de a fortifica acest flanc estic, de a aduce mai multe trupe şi echipamente în cazul unui conflict. Nu avem încă nici termen, dar există procedurile NATO foarte clare.
În momentul în care va fi cazul, când vom termina şi CSAT, vom putea vorbi şi despre proceduri. Deocamdată, e vorba despre declaraţii şi de proiecte viitoare. Nu avem încă date concrete în ceea ce priveşte aceste zone”, a declarat ministrul Apărării.
Întrebat dacă România va trimite militari în Ucraina în eventualitate unui conflict, ministrul Apărării a explicat că dislocarea de trupe poate fi realizată „numai în cazul în care este ameninţată o ţară membră a NATO”.
„Nu se pune problema de a trimite soldaţi sau echipamente în Ucraina, pentru că dacă vă uitaţi şi în regulile NATO, nici NATO nu poate să facă acest lucru, pentru că dislocarea oricăror trupe se poate face numai în cazul în care este ameninţată o ţară membră a NATO. În cazul Ucrainei, nu este vorba de asta”, a explicat ministrul Apărării Naţionale.
Cât despre posibilul val de migranţi generat ca urmare a conflictului din Ucraina, Dîncu a explicat că există mai multe scenarii la nivelul MApn.
„În ceea ce priveşte migraţia, există scenarii pe care l-am făcut şi noi al Minister legat de posibile migraţii. Le vom discuta la CSAT. Nu credem în acest moment, nu avem date că ar exista posibilitatea unui flux masiv de migranţi. Suntem pregătiţi în acest sens.
La un moment dat a apărut un ordin legat de un rezervist. Activarea rezerviştilor se face în fiecare an prin rotaţie. Este o formă de verificare pe care o facem şi în fiecare an şi în fiecare an există mii de rezervişti care primesc ordin şi este forma de a face o formă de inventariare a rezerviştilor, a stării lor.
În niciun caz nu s-a discutat în acest moment despre ac tivirea rezerviştilor. Nu suntem într-o asemenea discuţie”, a spus Dîncu.
„Atunci când e vorba de lucruri de genul acesta, nu e simplu să evaluezi. Nu avem metode cantitative prin care am putea să evaluăm aceste lucruri.
Fiecare din aceste zone are gradul lui de periculozitate. Pentru populaţie, însă, în acest moment cea mai mare ameninţare cred eu sunt facturile la energie.
Mi se pare că energia pandemiei s-a mai diminuat în ultima vreme”, a conchis Dîncu.