Recensământ 2022. De la 1 februarie începe Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din România. Pentru prima dată, oamenii se pot autorecenza

Recensământ 2022. De la 1 februarie începe Recensă­mântul Populaţiei şi Locuinţelor din România. În prima etapă, care se va desfăşura în perioada 1 februarie – 13 martie 2022, Institutul Naţional de Statistică va prelua baze de date de la celelalte instituţii ale statului pentru a vedea, din bazele de date ale statului, ce populaţie are România.

„Preluarea datelor din surse administrative este o etapă premer­gătoare contactului populaţiei cu recensământul propriu-zis, care începe pe 14 martie 2022 şi care se desfăşoară în două etape. În prima etapă, cetăţeanul are posibilitatea să se auto­recen­zeze, pri­mind o zi liberă de la ser­viciu, fie că lucrează la stat sau la privat.

În a doua etapă, recen­zorul vizitează adresele unde nu s-a produs autorecen­zarea, ex­clusiv cu folosirea tabletei. Este pri­mul recensământ digitalizat 100% din România“, a declarat pentru Cătălin Raiu, directorul de comunicare al Institutului Naţional de Statistică, pentru Ziarul Financiar.

Recensământ 2022. Care sunt cele trei etape

Recensământul populaţiei şi locuinţelor se desfăşoară în trei etape:

Alte articole

Pensii 2023. Anunţul ministrului Marius Budăi după rezultatele recensământului

Veşti bune de la Guvern. Recenzorii vor primi banii pentru chestionarele efectuate

• 1 februarie – 13 martie 2022: Preluare date din surse administrative şi popularea bazei de date RPL2021;
• 14 martie – 15 mai 2022: Autorecenzare;
• 16 mai – 17 iulie 2022: Colectare a datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă (înregistrarea datelor în chestionarul electronic, cu ajutorul tabletelor).

Citeşte şi: Nicuşor Dan cere insistent creşterea preţului gigacaloriei. „Nu putem duce tot bugetul PMB către subvenții. Primăria Capitalei are în continuare o problemă financiară serioasă”

Recensământ 2022. Din 16 mai 2022, recenzorii ies pe teren cu chestionare pe tablete.

La ultimul recensământ, cel din 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de locuitori, iar în 2021, conform estimărilor INS, populaţia rezidentă a României a fost de 19,1 milioane de locuitori.

Citeşte şi: Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România, amânat pentru 2022

Guvernul a adoptat luni o HOTĂRÂRE DE GUVERN privind forma şi conţinutul instrumentarului Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021.

Reglementările incluse în Hotărârea de Guvern asigură desfăşurarea recensământului la standardele şi nevoile de informaţie statistică la nivel naţional. Atât forma şi conţinutul chestionarului, cât şi clasificările şi nomenclatoarele ce vor fi utilizate în recensământ răspund în totalitate cerinţelor şi standardelor UE.

Chestionarul este conceput în format electronic, în două versiuni corespunzătoare celor două metode de colectare directă a datelor de la populaţie: autorecenzare online şi interviu faţă-n faţă asistat de calculator. Ambele versiuni corespund în conţinut chestionarului martor în forma tipărită aşa cum este prezentat în Anexa 1 a prezentei Hotărâri a Guvernului. Cele trei Nomenclatoare aprobate prin prezenta Hotărâre a Guvernului – al etniilor şi limbilor materne, al religiilor şi al instituţiilor de învăţământ din România – răspund integral necesităţilor naţionale şi angajamentelor internaţionale asumate de România.

De asemenea, a fost adoptată HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea specificaţiilor tehnice pentru transmiterea datelor din sursele administrative pentru efectuarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021.

Recensământ 2022. Hotărârea aprobată contribuie la reducerea sarcinii de răspuns a populaţiei, prin preluarea, în scopul prelucrării statistice, a datelor stocate deja în bazele de date administrative ale mai multor autorităţi şi instituţii publice, astfel:
– Ministerul Afacerilor Interne (Direcţia pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date; Inspectoratul General pentru Imigrări; Direcţia Generală de Paşapoarte; Inspectoratul General al Poliţiei Române)

– Ministerul Finanţelor (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală)

– Ministerul Muncii şi al Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială; Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii; Inspecţia Muncii)

– Ministerul Justiţiei (Administraţia Naţională a Penitenciarelor; Autoritatea pentru Cetăţenie)

– Ministerul Educaţiei

– Ministerul Sănătăţii (Institutul Naţional de Sănătate Publică; Casa Naţională de Asigurări de Sănătate)

– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură)

– Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară)

– Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunităţi.

Specificaţiile tehnice aprobate garantează respectarea cerinţelor de confidenţialitate şi elimină posibilitatea folosirii datelor transmise în alte scopuri decât cel statistic.