Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au respins, miercuri, recursul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie împotriva unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti (CAB) privind eliberarea din arest preventiv a celor doi şi judecarea lor în stare de libertate.
În 10 ianuarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererile de eliberare provizorie sub control judiciar ale primarilor Adrian Mladin şi Apostol Muşat şi a dispus punerea în libertate sub control judiciar a acestora, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză.
Potrivit deciziei din 10 ianuarie, cei doi nu au voie să depăşească limita teritorială a judeţului Ilfov fără încuviinţarea instanţei sau să se apropie de coinculpaţii şi martorii din proces şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect.
Cei doi primari au fost arestaţi preventiv în 22 decembrie 2011 şi vor părăsi închisoarea miercuri, 16 ianuarie, după încheierea formalităţilor, ca urmare a hotărârii ICCJ.
Anul trecut, în 14 februarie, primarii comunelor Jilava şi Snagov, Adrian Mladin şi Apostol Muşat, au fost deferiţi justiţiei de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru o mită de milioane de euro cerută în cazul parcelării unor terenuri. Sumele au fost consemnate la notariate ca fiind diferite împrumuturi, astfel că în acest dosar au fost trimişi în instanţă şi doi notari.
Procurorii l-au acuzat pe Adrian Mladin de luare de mită, fals intelectual în forma participaţiei improprii, instigare la infracţiunea de spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, iar Apostol Muşat a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, în formă continuată, fals intelectual, în forma participaţiei improprii, instigare la infracţiunea de spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie.
Alături de aceştia sunt judecaţi, în stare de libertate, Gheorghe Roman, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, pentru trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, Ovidiu Szasz, finul primarului comunei Jilava, pentru complicitate la luare de mită, fals intelectual, în forma participaţiei improprii, spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi Ion Scaeţeanu, persoană din anturajul primarului comunei Snagov, pentru trafic de influenţă, în formă continuată, fals intelectual, în forma participaţiei improprii, tentativă la infracţiunea de spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie.
Totodată, procurorii au trimis în judecată în acest dosar doi notari publici şi trei administratori de firme.
Potrivit DNA, în calitate de primar al comunei Jilava, Adrian Mladin i-a pretins unui denunţător suma de 500.000 euro din care, la data de 19 septembrie 2011, a primit 50.000 euro, pentru ca, abuzând de prerogativele funcţiei, să dispună întocmirea, de către Comisia Locală de Fond Funciar, a unui plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunţătorului în suprafaţă totală de 23,8 hectare, iar loturile să fie alipite.
În 28 iulie 2011, Mladin l-a determinat pe finul său Szasz Ovidiu să încheie un contract de cesiune fictiv, la notariat, cu denunţătorul, prin care acesta din urmă să îi cedeze drepturile asupra a două terenuri. În realitate, acest contract a fost încheiat doar pentru a garanta şi a ascunde săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi totodată de a ascunde originea ilicită a celor două terenuri.
Potrivit procurorilor, în activitatea infracţională a intervenit şi Apostol Muşat, care, în calitate de primar al comunei Snagov, a lăsat să se creadă că are influenţă asupra lui Mladin şi a directorului Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliare Ilfov şi că, în virtutea acestei influenţe, ar putea să grăbească demersurile de obţinere a documentelor cadastrale pentru denunţător. În schimb intervenţiei, Muşat i-a pretins denunţătorului, atât direct cât şi prin intermediul lui Ion Scaeţeanu, 1,1 milioane de euro, fiind sprijinit şi de Octavian Valentin Lungu.
Pentru a ascunde şi garanta obţinerea mitei, Apostol Muşat l-a determinat pe Ion Scaeţeanu să întocmească la notariat, în 6 iulie 2011, un contract de împrumut fictiv cu denunţătorul, din care să rezulte că Scaeţeanu l-a împrumutat pe denunţător cu suma pretinsă drept mită, respectiv 1,1 milioane de euro, iar împrumutul este garantat cu terenurile denunţătorului.
„Prin contractul respectiv se ascundea originea ilicită a sumelor de bani pretinse cu titlu de mită. În cele din urmă însă, Scaeţeanu Ion a încheiat un contract din care rezultă că el l-ar fi împrumutat pe denunţător cu suma de 2.500.000 euro”, potrivit procurorilor.
În cursul anului 2011, planul parcelar a fost întocmit, iar Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov a emis documentele cadastrale respective.
În 19 aprilie 2012, Octavian Lungu şi Florin Văcaru, inculpaţi care şi-au recunoscut faptele şi au cerut să fie judecaţi doar pe baza probelor din dosar, au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani şi, respectiv, doi ani de închisoare cu suspendare.