Rusia a trimis bombardiere care pot transporta armament nuclear în Belarus

Rusia a negat orice plan de a ataca Ucraina, dar a îndemnat SUA şi aliaţii săi să ofere un angajament obligatoriu că nu vor accepta Ucraina în NATO, nu vor desfăşura arme ofensive şi vor reduce desfăşurările NATO în Europa de Est. Washingtonul şi NATO au respins cererile.

Occidentul a cerut Rusiei să retragă aproximativ 100.000 de soldaţi din zonele din apropierea Ucrainei, dar Kremlinul a răspuns spunând că va staţiona trupe oriunde va fi nevoie pe teritoriul rusesc. Pe măsură ce tensiunile legate de Ucraina au crescut, armata rusă a lansat o serie de exerciţii de război care s-au extins de la Arctica la Marea Neagră.

Desfăşurarea trupelor ruseşti în Belarus a stârnit îngrijorări în Occident că Moscova ar putea organiza un atac asupra Ucrainei dinspre nord. Capitala ucraineană Kiev se află la doar 75 de kilometri de graniţa cu Belarus.

În ultimele luni, Rusia a efectuat o serie de exerciţii comune cu Belarus şi şi-a trimis în mod repetat bombardierele cu rază lungă de acţiune cu capacitate nucleară pentru a patrula deasupra Belarusului, care se învecinează cu Polonia, Lituania şi Letonia, membre NATO.

Liderul autoritar al Belarusului, Alexander Lukaşenko, care se bazează din ce în ce mai mult pe sprijinul politic şi financiar al Kremlinului, în contextul sancţiunilor occidentale dureroase declanşate de reprimarea protestelor interne, a cerut legături mai strânse cu Moscova în domeniul apărării şi s-a oferit recent să găzduiască arme nucleare ruseşti.

Într-un interviu cu un prezentator al televiziunii de stat ruse difuzat sâmbătă, Lukaşenko a spus că alianţa de securitate condusă de Rusia şi-a demonstrat capacitatea de desfăşurare rapidă atunci când membrii săi au trimis pentru scurt timp forţe luna trecută în Kazahstan pentru a ajuta la stabilizarea situaţiei.

„Rusia a invadat Ucraina!”. Americanii au publicat, din greşeală, ştirea pregătită pentru război

„În timp ce ei (NATO) încă se vor pregăti să trimită nişte trupe aici, noi vom fi deja la Canalul Mânecii, iar ei ştiu acest lucru”, a spus el. Liderul bielorus a minimalizat ameninţarea unui război, dar a adăugat că, dacă acesta va izbucni totuşi, „va dura cel mult trei sau patru zile”.

Boris Johnson şi Emmanuel Macron au discutat la telefon în contextul crizei din Ucraina. Aliaţii NATO vor fi uniţi împotriva agresiunii ruseşti

 

Johnson l-a pus la curent pe Macron cu privire la vizita sa de săptămâna aceasta la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În timpul vizitei sale, Johnson a declarat că există informaţii care sugerează că ameninţarea unei „campanii militare iminente” din partea Rusiei este „un pericol clar şi prezent”.

Un purtător de cuvânt al lui Boris Johnson a declarat despre convorbirea cu Macron că cei doi lideri „au convenit că găsirea unei soluţii diplomatice la tensiunile actuale trebuie să rămână prioritatea principală”.

„Primul ministru şi preşedintele Macron au subliniat că NATO trebuie să fie unită în faţa agresiunii ruseşti. Ei au convenit să continue să colaboreze pentru a dezvolta un pachet de sancţiuni care să intre în vigoare imediat în cazul în care Rusia va invada în continuare Ucraina”.

„Liderii au discutat despre activitatea lor de consolidare a flancului estic al NATO, asigurându-se că aliaţii sunt pe deplin apăraţi împotriva activităţii ruseşti rău intenţionate, oriunde şi oricum ar avea loc” a adăugat purtătorul de cuvânt, potrivit The Guardian.

Liderii europeni urmează să se deplaseze atât la Moscova, cât şi la Kiev, în încercarea de a calma tensiunile. Macron este aşteptat să viziteze Moscova luni şi Kievul marţi, în timp ce cancelarul german, Olaf Scholz, va călători la Kiev pe 14 februarie şi la Moscova a doua zi.

Germania exclude furnizarea de arme către Ucraina, dar ia în considerare să trimită trupe în Lituania