Traian Băsescu este indicat de jumătate dintre respondenți drept vinovat, dintre oamenii politici, pentru ce a mers prost în anul 2012, în timp ce în privinţa instituţiilor, românii indică autorităţile naţionale (48%), poporul (18%), FMI (11%) și Uniunea Europeană (9%).
Din perspectiva stării de spirit a populației, studiul IRES arată că, în 2012, evenimentele cheie care au marcat anul politic (alegerile locale și alegerile parlamentare) cresc proporția respondenților care apreciază pozitiv direcția în care merge țara.
Când vine vorba despre predicțiile privind propriul nivel de trai, 32% dintre persoanele intervievate consideră că peste un an vor trăi mai bine comparativ cu 20% câți spuneau acest lucru în decembrie 2011 cu privire la anul 2012.
În același timp, crește și aprecierea respondenților privind felul în care a fost anul încheiat pentru România: 21% dintre respondenți consideră că, în comparație cu 2011, anul 2012 a fost unul mai bun, în timp ce în 2011 doar 13% dădeau același răspuns când făceau o comparație cu anul precedent.
Optimismul românilor se opreşte, însă, în privinţa traiului zilnic, 72% dintre ei afirmând că sunt mai degrabă nemulțumiți față de doar 28% care spun că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți.
Aceeaşi cercetare indică faptul că aşteptările din partea Guvernului vizează în primul rând asigurarea locurilor de muncă.
58% dintre persoanele intervievate susțin că prioritatea Guvernului USL în anul 2013 ar trebui să fie crearea locurilor de muncă. 16% consideră că prioritară este realizarea de investiții, în timp ce 10% consideră că guvernul ar trebui să își concentreze atenția asupra stării agriculturii.
Cât privește politica externă, Guvernul USL ar trebui să se concentreze pe consolidarea relației cu Republica Federală Germania , cred 38% dintre români, în timp ce 20% dintre respondenți consideră că România ar trebui să aibă o relație mai bună cu Statele Unite ale Americii. Relațiile cu Rusia sunt considerate prioritare de 7% dintre cei intervievați.
„Bilanţul politic al anului 2012” a fost realizat de IRES în perioada 19-21 decembrie 2012, pe un eşantion de 1.383 indivizi. Cercetarea are o eroare maximă tolerată de plus-minus 2,7%.