Ministrul Agriculturii cere ajutorul Comisiei Europene: Anul agricol se manifestă şi în România cu o presiune din partea situaţiei climaterice

Ministrul Agriculturii cere ajutorul Comisiei Europene. Adrian Chesnoiu a participat luni, 21 februarie 2022, la Consiliul Agricultură şi Pescuit, ce s-a desfăşurat la Bruxelles.

Ministrul Agriculturii cere ajutorul Comisiei Europene

Adrian Chesnoiu, a solicitat implicarea Comisiei Europene pentru a putea fi luate rapid măsuri, având în vedere că fermierii europeni au fost deja puternic încercaţi de efectele pandemiei Covid-19, de creşterea preţurilor la energie şi gaze, precum şi de creşterea preţurilor la inputuri.

De asemenea, ministrul a precizat că anul agricol 2021-2022 se manifestă şi în România cu o presiune din partea situaţiei climaterice, pentru că nivelul de precipitaţii a fost unul foarte scăzut şi riscăm ca în perioada următoare să ne confruntăm cu o secetă severă, mai ales în estul şi sud-estul României.

Citeşte şi Ministrul Agriculturii insistă cu plafonarea preţurilor la alimente: Unele preţuri sunt şi cu 60% mai mari la raft faţă de poarta fermei

Alte articole

Ministrul Agriculturii, anunţ despre mâncarea românilor: „Ţara noastră va deveni un ‘El Dorado’ al Europei”

Comisia Europeană suspendă parţial plăţile către România în cadrul PNRR, din cauza pensiilor speciale

„Anul agricol 2021-2022 se manifestă şi în România cu o presiune din partea situaţiei climaterice, pentru că nivelul de precipitaţii a fost unul foarte scăzut şi riscăm ca în perioada următoare să ne confruntăm cu o secetă severă, mai ales în estul şi sud-estul României. Cred că trebuie ca decidenţii din cadrul Comisiei să deschidă o cale a dialogului pe acest subiect, să putem lua măsuri urgente, pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulţi factori de risc asociaţi şi ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre”, a declarat ministrul român al Agriculturii, potrivit News.ro.

Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a încurajat statele membre să susţină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plăţile directe pentru contribuţia fermierului la aceste instrumente de gestionare a riscurilor. De asemenea, comisarul european a subliniat necesitatea asigurării culturilor şi a producţiei, pentru a proteja veniturile producătorilor în cazul fenomenelor meteorologice extreme.

Referitor la situaţia pieţei, Adrian Chesnoiu a spus că România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la criza energetică ale cărei efecte au început să fie resimţite încă de la începutul acestui an.

”Putem vorbi de o criză sistemică, de fapt, întrucât majorările de preţ dintr-un sector antrenează majorări de preţ în alte sectoare, şi toate acestea ajung să ne afecteze pe noi toţi, consumatorii finali”, a afirmat ministrul român al Agriculturii.

În acest context, ministrul a explicat că impactul puternic al crizei energetice are repercusiuni asupra sectorului îngrăşămintelor. Fermierii, mai ales cei din sectorul vegetal, resimt şocul acestor majorări ale preţurilor la îngrăşăminte şi se tem că producţia va fi diminuată.

„Producătorii români de îngrăşăminte, în dorinţa de a susţine sectorul agricol, consideră că este de interes pentru ţara noastră ca sistemul de comercializare a certificatului de emisii cu gaz de seră să includă sectorul îngrăşămintelor chimice. Rugăm Comisia să analizeze această solicitare, pentru a proteja nivelul producţiei agricole”, a subliniat ministrul Adrian Chesnoiu în cadrul reuniunii Consiliului.

Ministrul a propus să se ia în considerare la nivel european faptul că o soluţie ar fi ca la comercializarea certificatelor cu efect de seră să fie inclusă şi producţia de îngrăşăminte chimice, subliniind că dacă nu se iau soluţii urgente, UE riscă să crească importurile de îngrăşăminte din ţări terţe.

De asemenea, Chesnoiu a atras atenţia că semnalele transmise din toate sectoarele agricole arată că stabilitatea fermierilor este puternic afectată şi că multe afaceri fac faţă cu dificultate provocărilor din piaţă.

Punctele importante de pe ordinea de zi au vizat dezbateri cu privire la: consolidarea coerenţei dintre Pactul verde PAC şi politica comercială pentru sprijinirea tranziţiei către sisteme alimentare durabile; solicitarea de măsuri coordonate la nivelul EU pentru atenuarea dificultăţilor generate de secetă; reglementarea fluxurilor comerciale cu produse agricole asociate cu defrişările şi degradarea pădurilor; promovarea veniturilor echitabile pentru agricultori prin intermediul unei alianţe pentru securitate alimentară în Europa; situaţia pieţei, cu accent asupra sectorului suin; posibilele efecte negative ale revizuirii eligibilităţii produselor în cadrul politicii revizuite de promovare a UE.

Citeşte şi Preţurile alimentelor s-ar putea tripla în primăvară. Avertismentul sumbru al producătorilor agricoli: Va fi un efect atât de mare, de necontrolat

În cadrul intervenţiei sale referitoare la consolidarea coerenţei dintre Pactul Verde, politica agricolă şi politica comercială, ministrul Adrian Chesnoiu a susţinut: „Reiterez interesul pentru stabilirea unor aranjamente legislative şi comerciale la importul în UE al produselor din ţările terţe pentru asigurarea aplicării unor standarde de producţie durabilă, similare cu cele ale UE. România va susţine acţiunile Comisiei şi subliniez în acest sens intensificarea cooperării internaţionale în domeniul reglementării cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor, utilizarea durabilă a pesticidelor şi combaterea rezistenţei la antimicrobiene”.

Întrucât sistemul alimentar global este un factor determinant al provocărilor legate de sănătatea umană, este necesar ca statele membre UE să ţină cont de stabilirea unor standarde internaţionale de producţie durabilă, consolidarea sistemului de etichetare a produselor agroalimentare, includerea în acordurile comerciale bilaterale a cerinţei respectării standardelor comerciale şi de producţie, cât şi a informaţiilor minime utilizate la etichetarea produselor agroalimentare durabile. Astfel, statele membre se vor asigura că oferă produse accesibile, sigure şi nutritive pentru populaţia mondială în creştere şi vor garanta consumatorilor europeni acelaşi nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi a mediului.