Nicolae Ciucă, întâlnire crucială pentru a obţine independenţa energetică faţă de Rusia. Oficialii cu care negociază

Nicolae Ciucă poartă negocieri cruciale cu Bulgaria și Grecia ca să scape de dependența de gazul rusesc. Premierul Greciei se află miercuri la Bucureşti, iar vineri va sosi în ţară şi premierul Bulgariei.

Nicolae Ciucă, declaraţii comune cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis

Nicolae Ciucă: „Am semnat declaraţia comună privind întărirea cooperării politice, economice şi sectoriale între România şi Republica Elenă, incluzând şi linia cooperării în cadrul UE şi al NATO.

Acest document va constitui baza pentru un plan comun de acţiuni cu obiective concrete pe care urmează să-l adoptăm la nivel guvernamental.

Am constatat că dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor noastre bilaterale sunt favorizate de relaţiile tradiţionale dintre ţările noastre, istoria comună, precum şi de abordările similare pe numeroase tematici regionale şi europene.

Totodată, comunitatea românească din Grecia şi comunitatea elenă din România contribuie substanţial la dezvoltarea relaţiilor culturale şi sociale.

Există un potenţial foarte mare de dezvoltare a dialogului bilateral care trebuie valorificat atât în plan economic unde trebuie stimulată şi promovată dezvoltarea schimburilor comerciale şi a investiţiilor reciproce.

În contextul vizitei, va fi semnat un memorandum de înţelegere în domeniul protecţiei civile şi al situaţiilor de urgenţă, convenit între Ministerul român al Afacerilor Interne şi Ministerul elen pentru schimbări climatice şi protecţie civilă

Am evidenţiat necesitatea aprofundării dialogului existent în cadrul formatelor de cooperare regională, cu accent pe proiecte de interconectare în domeniul energiei şi transporturilor”.

Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei: „Trebuie să tragem trei concluzii din această criză (criza din Ucraina). Prima este cea că trecerea la economia verde nu trebuie să întârzie, astfel încât să putem ajuta familiile cele mai sărace să aibă acces la energie verde. Energia viitorului este energia verde şi este datoria noastră să diversificăm sursele de energie, să reducem dependenţa noastră de gazul natural din Rusia.

România are o situaţie privilegiată pentru că produce gaz natural”

 

Discuţiile vizează conducta de gaze dintre Grecia și Bulgaria, un proiect întârziat fără niciun motiv în ultimii şase ani de vecinii de la sud de Dunăre.

Este vorba despre proiectul prin care ar urma să fie construit gazoductul BRUA. Din cauza neînțelegerilor dintre Grecia şi Bulgaria, partea de gazoduct care traversează aceste ţări nu a mai fost construită.

Citeşte şi: Reacţie ameninţătoare a Rusiei, după ce Germania a oprit Nord Stream 2. Dmitri Medvedev: „Europenii vor plăti dublu pentru gaze, preţul va ajunge la 2.000 de euro pe mia de metri cubi”

În schimb, partea României a fost finalizată şi ar urma să transporte gaz până în Austria.

România şi-ar putea astfel asigura independenţa energetică faţă de Rusia. Prin gazoductul BRUA ar putea fi obţine gaze din Grecia, care sunt importate din Azerbaidjan şi astfel nu am mai depinde de gazul rusesc.

De altfel, în februarie, premierul Nicolae Ciucă i-a cerut şefului Guvernului de la Sofia să să dragheze Dunărea și să deblocheze gazoductul BRUA. Miza pentru România este reprezentată de creșterea transportului de marfă spre portul Constanța și independența energetică.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a discutat cu omologul său bulgar, Kiril Petkov, despre componentele de interconectare peste Dunăre și dragarea fluviului, potrivit unui comunicat al Guvernului.

De asemenea, Ciucă a abordat problema coridorului vertical de gaze, un proiect UE blocat din cauza faptului că Grecia și Bulgaria amână de aproape șase ani o simplă interconectare.

Coridorul vertical de gaze e un proiect strategic pentru România. Dacă acest coridor Grecia – Bulgaria – România s-ar realiza, România ar putea importa gaze din Grecia, evitând astfel dependența de unicul său furnizor extern din acest moment, Rusia.

Grecia și Bulgaria amână însă fără motiv realizarea interconectării dintre ele, ceea ce face ca România să nu aibă acces la gazele naturale din Grecia (gaze importate în Grecia din Azerbaidjan, Qatar, Algeria).

”Procesele europene curente, respectiv cooperarea pentru aplicarea Green Deal și PNRR, s-au aflat, de asemenea, pe agenda discuțiilor. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a abordat problema coridorului vertical dat de interconectorul de gaz Grecia-Bulgaria care dă substanță proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Partea bulgară a subliniat prioritatea pe care o acordă acestui interconector”, se arată în comunicatul Guvernului.

Câţi bani a cheltuit România pentru gazoductul BRUA

În total, investiţia finalizată în 2020 s-a ridicat la 478,6 mil. euro aproape 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană printr-un grant în valoare 179,3 mil. euro. Bani au venit şi de la BEI, 50 de milioane de euro, de la BERD, 60 de milioane de euro, dar şi de la Transgaz, sumele acestea urmând însă a fi recuperate prin tarife.

„Proiectul BRUA se include în BAR (baza de active reglementate) la valoarea finanţată din surse proprii ale SNTGN Trangaz S.A.. Prin urmare, valoarea finanţată din fonduri europene nerambursabile nu se include în BAR şi nu se recuperează prin tarifele reglementate“, a explicat ANRE.

Citeşte şi: Vladimir Putin, discurs arogant despre „armele ruseşti, care nu au egal în lume”. El a anunţat că a fost pusă în serviciu de luptă cea mai puternică armă